O nouă escrocherie face ravagii. Românii riscă să rămână fără bani în cont, iar băncile pot refuza să ramburseze păgubiții

Escrocheria se bazează pe exploatarea încrederii pe care clienții o au în instituțiile bancare. În loc să atace direct sistemele bancare, infractorii folosesc metode de manipulare psihologică și înșelăciune pentru a determina victima să-și ofere voluntar datele și accesul la cont. Cei care cad în capcană se confruntă cu pierderi financiare importante, fără a avea garanția recuperării banilor.

Cum funcționează noua escrocherie

Frauda începe cu un simplu mesaj text, aparent banal. Sub pretextul primirii unui colet, reînnoirii unui document administrativ sau achitării unei amenzi, victima este încurajată să dea clic pe un link fraudulos. Accesând linkul, victima furnizează date personale și informații bancare vitale.

Această primă etapă pregătește terenul pentru pasul următor: escrocii sună victima, pretinzând că sunt consilieri bancari. Aceștia avertizează în legătură cu presupuse tranzacții suspecte sau tentative de furt din cont. În realitate, apelul are scopul de a crea panică și de a forța victima să valideze tranzacții prin sistemul de dublă autentificare, o metodă care, în mod normal, ar trebui să ofere protecție suplimentară.

Jucând pe ideea de urgență, escrocii determină victima să accepte soluții rapide pentru „protejarea” contului. Urmează apoi etapa finală, cea mai periculoasă: trimiterea unui fals curier la adresa victimei.

Alte articole

Zodiac chinezesc 8 mai 2026. Ești mai interesat să păstrezi pacea decât să zdruncini barca

Banchetul a ajuns să coste cât o nuntă! Părinții „decartează” aproape 1.000 de euro pentru DJ, formații și ținute

Curierul pretinde că vine să ridice cardul bancar compromis și să livreze unul nou. În graba și panica indusă, victima oferă cardul și codul PIN. De aici, infractorii pot opera liber în cont, golind economiile.

Băncile pot refuza rambursarea banilor furați

Contrar așteptărilor, situațiile de acest tip nu garantează automat recuperarea sumelor pierdute. Deși, teoretic, băncile trebuie să despăgubească clienții în caz de fraudă, există două mari excepții: dacă se constată complicitate sau neglijență gravă din partea clientului.

Acest aspect a fost întărit de o decizie recentă în Franța. Pe 18 februarie 2025, instanța din Paris a stabilit că un cuplu care și-a predat cardul și codul unui curier fals a dat dovadă de neglijență gravă. În consecință, banca nu a fost obligată să le ramburseze prejudiciul, informează vonews.fr.

Deși fenomenul a fost raportat frecvent în Franța, nu este exclus ca astfel de cazuri să apară și în România, mai ales în contextul plângerilor crescânde ale românilor privind apeluri și mesaje suspecte care par să provină de la bănci.

Citește și: PPC, anunț important pentru clienții din România. Programul din următoarea minivacanță