O nouă taxă pregătită la Cotroceni pentru toţi românii. Negocierile tensionate pentru formarea noului Guvern, desfășurate joi la Palatul Cotroceni, au scos la iveală un val de propuneri fiscale controversate care ar putea afecta direct veniturile cetățenilor. Printre acestea se numără și o idee discutată în grupul de lucru guvernamental – introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, care ar urma să se aplice direct clienților băncilor, nu instituțiilor financiare. Propunerea a venit direct de la Cotroceni prin vocea consilierului prezidential Radu Burnete.
Surse politice au declarat că în cadrul discuțiilor s-a propus o taxă de 1 leu per tranzacție, pentru sume sub un anumit prag, și 3 lei pentru tranzacțiile mai mari. Taxa ar funcționa similar unui comision bancar, aplicat de fiecare dată când un român ar efectua o plată (alta decât în numerar) – de exemplu, la achitarea unei facturi online sau la un transfer între conturi.
Propunerea a fost formulată de una dintre părțile implicate în negocieri, fără un acord final în acest moment. Potrivit surselor, ideea este inspirată de modelul aplicat în Ungaria, unde statul încasează un comision pe fiecare tranzacție bancară.
În prezent, clienții persoane fizice plătesc comisioane doar pentru anumite operațiuni, precum transferurile interbancare, însă această taxă ar adăuga un cost suplimentar pentru orice tip de plată efectuată prin bancă, cu excepția numerarului.
În cadrul aceleiași ședințe, USR a propus introducerea CASS de 100 de lei inclusiv pentru pensia minimă, fără excepții – măsură care ar afecta văduvele de război, persoanele cu handicap și invalizii de grad I. Propunerea a generat reacții dure din partea PSD, care a calificat măsura drept excesivă.
Tot în zona taxelor, PNL și USR au susținut aplicarea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru toate firmele, indiferent de mărimea acestora, idee întâmpinată cu opoziție fermă din partea PSD. Social-democrații au arătat că măsura ar lovi direct în IMM-uri și antreprenori.
O propunere inedită a venit din partea Palatului Cotroceni prin vocea consilierului prezidențial, Radu Burnete – Taxă pe tranzacțiile bancare.
UDMR a confirmat că „așa cum se întâmplă și în Ungaria”, dar acolo sunt si niște beneficii la pachet. Potrivit surselor, propunerea a fost primită cu rezerve, chiar și de aliați ai Uniunii, însă a rămas pe lista de opțiuni luate în calcul pentru acoperirea deficitului bugetar.
PSD a tras o linie roșie în ceea ce privește accizele și TVA-ul: a cerut păstrarea cotei reduse de 9% pentru alimente, apă și medicamente, și s-a opus creșterii accizelor la carburanți. În schimb, susține majorarea TVA-ului general la 21%, dar cu aplicarea unei cote de 5% la produsele de bază.
Până la o decizie finală, echipele tehnice lucrează la o listă de măsuri „posibile”, care urmează să fie discutate în următoarea rundă de negocieri între liderii de partid, vineri, la Cotroceni.
AUR critică intenția vehiculată în spațiul public privind introducerea unei „taxe pe tranzacțiile bancare”, propusă, potrivit surselor citate de presă, de UDMR, partid din care face parte actualul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna.
„Sub masca unor discuții tehnice și fără niciun fel de transparență, se pregătește o nouă formă de povară fiscală pe spatele cetățenilor români”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit AUR, care citează informații apărute în spațiul public, această taxă ar urma să fie de 1 leu pe tranzacție până la o anumită sumă și 3 lei pentru tranzacțiile mai mari, fiind percepută direct de stat la fiecare plată electronică sau transfer bancar.
„Este revoltător că, în loc să taie din risipă, clientelism și privilegiile sinecuriștilor, UDMR și complicii lor cu care se pregătesc să facă o nouă coaliție caută soluții facile: să bage mâna și mai adânc în buzunarul cetățenilor cinstiți.
Într-o perioadă în care tot mai mulți români abia își mai pot plăti facturile, ideea unei astfel de taxe este nu doar toxică, ci profund antisocială. Efectul va fi descurajarea tranzacțiilor bancare și accentuarea economiei gri, exact contrariul a ceea ce un guvern responsabil ar trebui să își propună”, afirmă profesorul Petrișor Peiu, senator AUR.