O nouă zi liberă pentru români. Este vorba despre o sărbătoare importantă pentru creştini

Ziua de 6 ianuarie ar putea fi trecută în Codul Muncii drept zi liberă legală pentru angajaţii din România. Un proiect de lege depus la Senat la 1 martie prevede modificarea și completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, „Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:”, după sintagma „1 și 2 ianuarie” se introduce o nouă sintagmă, cu următorul cuprins:

– „6 Ianuarie – Botezul Domnlui”.

Potrivit actualului Codul al Muncii, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou);
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui);
prima și a doua zi de Paști;
1 mai (Ziua Muncii);
1 iunie (Ziua Copilului);
prima și a doua zi de Rusalii;
15 august (Adormirea Maicii Domnului);
30 noiembrie (Sfântul Andrei);
1 decembrie (Ziua Națională a României);
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

Alte articole

Zi liberă pentru elevi, vineri, 22 mai! Cine sunt cei care nu vor face ore în această zi

O nouă zi liberă de la stat pentru români. Data „ștearsă” de comuniști revine în discuții, când ar putea sta angajații acasă

Citeşte şi: Primiţi cu COVID-ul? Într-una dintre localităţile cu cea mai mare rată de infectare focarul ar fi fost declanşat de preotul care a mers din casă-n casă cu Boboteaza

O nouă zi liberă pentru români. Este vorba despre o sărbătoare importantă pentru creştini

În expunerea de motive se arată că „la nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut”.

„In acest sens, România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound.

Dintre cele 15 zile libere, 9 sunt dedicate unor sărbători creştine deosebit de importante. Ţară majoritar creştină, de peste două mii de ani, România mereu a ştiut cum să îşi cinstească valorile religioase şi credinţa creştină onorând de-a lungul anului, cu un respect deosebit, cele mai importante sărbători din calendarul creştin.Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.

Din punct de vedere istoric, Bobotează este amintită începând cu secolul al Il-lea, de către scriitorul patristic, Sfântul Clement Alexandrinul, fiind celebrată împreună cu Naşterea Mântuitorului până în secolul al IV-lea, când cele două sărbători sunt despărţite. Praznicul închinat Botezului Domnului deţine o însemnătate deosebită în ceea ce priveşte opera mesianică a Lui Hristos. Odată cu primirea botezului din mâinile Sfântului loan Botezătorul, Ia râul Iordan, lisus îşi începe propăvăduirea, descoperindu-se lumii nu doar pe sine ci şi prin Sfânta Treime, Bobotează fiind o manifestare ale celor trei elemente ale Treimii: Fiul ce se botează în Iordan, Sfântul Duh care se coboară asupra lui lisus în chip de porumbel şi Tatăl din cer care îl declară ca fiind Fiul Său. De asemenea, prin primirea botezului Hristos readuce Duhul Sfânt în creaţie, pe care omul îl pierduse prin căderea sa în păcat. Un alt element important este instituirea tainei botezului, prima dintre cele şapte taine necesare creştinilorpentru a se putea mântui. (…)

Botezul Domnului, pe care îl sărbătorim în fiecare 6 ianuarie reprezintă un moment de bucurie ce ne aminteşte planul mântuitor al lui Dumnezeu, dar şi de parcursul comun, istoric dar şi social ori cultural, pe care poporul nostru l-a avut în vederea definirii sale identitare şi a împlinirii dezideratului de unitate naţională”, a susţinut deputat PNL, Daniel Gheorghe.