O parte din apa descoperită pe Lună ar putea să provină de pe Soare

Oamenii de ştiinţă consideră că apa a fost adusă în sistemul nostru solar, inclusiv pe Terra, de asteroizi sau de comete ce provin din zone îndepărtate ale spaţiului.

Dacă rolul jucat de Soare în procesul de apariţie a apei lunare va fi confirmat, acest mecanism ar putea contribui la apariţia moleculelor de apă şi în alte zone din sistemul nostru solar, au declarat Yang Liu, de la Universitatea Tennessee din Knoxville, şi colegii săi.

Soarele emite un flux continuu de particule, un fenomen denumit „vânt solar”, care face ca astrul să piardă 1 milion de tone de materie pe secundă, însă această scădere este infimă, în comparaţie cu dimensiunile sale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceste particule, în majoritatea lor ioni de hidrogen şi de heliu, dar şi atomi de oxigen, nu pot atinge suprafaţa Terrei, care este protejată de atmosfera densă şi de câmpul magnetic ale ei. Luna este însă lipsită de aceste bariere şi este „bombardată” în permanenţă de aceste vânturi solare, care îşi „implantează” particulele în praful ce acoperă suprafaţa lunară, denumit „regolit”.

Alte articole

Canicula schimbă calendarul. Experții NASA avertizează că valurile de căldură vor apărea și în afara verii

Andreea Tonciu, despre relația cu nașa ei, Anamaria Prodan. „De când nu mai este cu nașul, nu am mai mers împreună”

Hidrogenul ajuns astfel pe suprafaţa Lunii poate fi transformat în molecule de apă (H2O) sau într-o moleculă apropiată, hidroxil (HO), chiar dacă oamenii de ştiinţă nu cunosc pentru moment felul în care se întâmplă acest lucru.

În virtutea descoperirilor recente făcute de NASA, prin care agenţia spaţială americană a găsit cantităţi de apă îngheţată la polul sud al Lunii, Yang Liu şi colegii săi au analizat eşantioane de „sticlă lunară” recoltate în timpul misiunilor americane din seria Apollo.

Studiul lor, publicat în revista britanică Nature Geoscience, demonstrează faptul că o mare parte din aceste eşantioane conţin într-adevăr molecule de hidroxil şi de apă, ale căror atomi de hidrogen au aceeaşi natură cu cei provenind din Soare.

Măsurătorile efectuate de echipa coordonată de Yang Liu indică, totodată, cel puţin alte două surse de hidrogen: una este similară cu apa conţinută de cele mai multe comete, iar cealaltă este asociată cu reacţiile nucleare produse de particule.

Totuşi, „dezbaterea rămâne deschisă în ceea ce priveşte originea şi repartiţia acestei ape, ca şi data la care ea a ajuns pe Lună”, au precizat oamenii de ştiinţă.

Autorii studiului consideră că şi alte corpuri cereşti din sistemul nostru solar, lipsite de atmosferă şi expuse în mod direct vânturilor solare, precum Luna, pot să găzduiască la rândul lor molecule de hidroxil.

După părerea lor, planeta Mercur, cea mai apropiată de Soare, dar şi asteroidul Vesta, care orbitează în jurul Soarelui, ar putea fi „candidaţi” pentru a confirma această teorie.