Potrivit proiectului, debitorul poate depune o cerere pentru procedura de insolvenţă în situaţia în care este în incapacitate de a-şi achita datoriile la momentul în care acestea devin scadente.

„Debitorul este considerat a fi în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă, dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi debitori, în decurs de peste 30 zile de la data scadentă a acestei datorii”, se arată în propunerea legislativă.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

La solicitarea debitorului, creditorii vor fi obligaţi să pună la dispoziţia debitorului, pe propria cheltuială, o declaraţie scrisă privind creanţele pe care le deţin asupra acestuia, spre a-l ajuta în elaborarea unui raport. În special creditorii vor menţiona cuantumul creanţelor, cu defalcarea acestora, în principal dobândă şi alte costuri aferente. Solicitarea debitorului trebuie să facă referire la cererea acestuia de deschidere a procedurii de insolvenţă.

Documentul mai arată că un creditor poate depune o cerere pentru aplicarea procedurii de insolvenţă a unui debitor, dacă poate dovedi faptul că debitorul nu are capacitatea de a-şi achita datoriile în momentul scadenţei acestora şi în cazul în care valoarea totală nominală a creanţei creditorului faţă de debitorul respectiv depăşeşte 25.000 lei.

„Dacă cererea pentru procedura de insolvenţă este depusă de către creditor, debitorul trebuie să furnizeze o propunere de plan privind rambursarea datoriilor în termen de 15 zile de la întocmirea listei preliminare a creanţelor de către administratorul judiciar”, se mai arată în propunerea legislativă.

În cazul în care debitorul nu propune planul, procedura de insolvenţă va continua prin lichidarea activelor debitorului.

Se sancţionează cu închisoare de la 1 la 5 ani furnizarea pe parcursul procedurii de insolvenţă de informaţii sau declaraţii false instanţei sau administratorului judiciar şi tăinuirea activelor şi documentelor relevante pentru procedura de insolvenţă.

„Instanţele relevante pot să decidă ca acest act normativ să se aplice şi în raport cu un debitor care are datorii ce decurg din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu, ca persoană fizică autorizată”, mai arată documentul citat.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de mai mulţi senatori şi deputaţi iar Senatul este prima cameră sesizată.