O româncă badantă din Italia, bună de plată în România. Are de plătit 40.000 de euro impozite la ANAF. Cum a fost posibil

Detaliile acestui caz au fost aduse la lumină de către avocatul Gheorghe Pipera, care ridică întrebări privind accesul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la date confidențiale bancare.

Citește și Câţi bani primeşte o badantă în România. „Toate vor salarii ca în Italia!”

O femeie din județul Gorj, angajată ca badantă în Italia, se confruntă cu o situație financiară dificilă după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a impus un impozit de peste 200.000 de lei pentru venituri neidentificate.

Femeia care a lucrat ca îngrijitoare de bătrâni în Italia, a fost supusă unui control fiscal riguros, în urma căruia este obligată să plătească impozite în valoare de 125.156 lei pentru anul 2018 și 96.680 lei pentru anul 2019.

Alte articole

Dar din dar se face Rai. O badantă româncă a câștigat 1.000 de euro la tombolă, dar a donat jumătate: „Nu sunt o femeie bogată, dar am un salariu care îmi ajunge”

Concediu medical 2026. Ce drepturi au badantele românce din Italia

Valoarea totală a banilor depășește suma de 200.000 de lei, aproximativ 40.000 de euro.

Aceste sume reprezintă impozite pentru venituri considerate neidentificate de către autorități. Se presupune că banii au fost aduși în țară în numerar și ulterior depuși la bancă.

Impozitele respective nu sunt pe banii proveniți din salariu de badantă, ci pe alte surse de venit pe care autoritățile române nu le-au putut identifica.

În timpul controlului inspectorilor de la ANAF, femeia a prezentat două contracte de împrumut cu fiul său și a declarat trei vânzări de bunuri în Italia.

Avocatul Piperea, îngrijorat cu privire la modul în care ANAF a obținut informațiile

Organele fiscale au concluzionat că aceste tranzacții nu au fost efectuate prin intermediul băncilor (transfer bancar), presupunând că au fost realizate în numerar și apoi, femeia, a depus banii în banca din România.

Astfel, s-a aplicat reglementarea europeană din 2005 care limitează la 10.000 de euro suma în numerar ce poate fi adusă pe teritoriul unui stat membru UE fără a fi declarată.

Printre altele, avocatul Gheorghe Piperea a exprimat îngrijorări cu privire la modul în care ANAF a obținut informațiile despre tranzacțiile femeii respective.

El a menționat că aceste informații ar putea proveni din bazele de date ale ANAF, prin protocoale de colaborare și schimburi de informații cu terți, sau în urma solicitărilor de informații către terți.

Citește și Ce a pățit o româncă angajată ca badantă în Italia, după ce bătrâna pe care o îngrijea a prins-o uitându-se la televizor în timpul programului

Avocatul Piperea a subliniat importanța protejării datelor cu caracter personal și a pus la îndoială respectarea acestui principiu în cazul de față, potrivit ȘtiriDiaspora.ro.