O vilă neoclasică din Bucureşti, fost sediu Gestapo, este scoasă la vânzare cu 1,5 milioane de euro. Are 34 de camere

Anul estimativ de construire este 1927. Casa păstrează plăcuţa cu semnătura arhitectului, potrivit Artmark Historical Estate, scrie News.ro.

Înainte de 1944, imobilul cu peste 34 de camere a fost sediu al Gestapo-ului şi al Ambasadei Germane. După 1990, a devenit sediul Rofilm – societate de stat de producţie cinematografică înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome „Cinerom”.

Arhitectul Dimitrie Hârjeu (Călugăreni, Neamţ 1869 – 1926) a profesat după 1900, în perioada antebelică, dar şi interbelică, realizând în special reşedinţe în zone din centrul Bucureştiului, atât în stil eclectic cu elemente neoclasice, cât şi în stilul neoromânesc caracteristic perioadei.

Arhitect şef al oraşului Bucureşti (1910-1916), el a fost membru al Comitetului de conducere al Societăţii Arhitecţilor Români şi a făcut parte din comitetul Revistei „Arhitectura”. Alături de arhitecţi precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creangă, Dimitrie Hârjeu a contribuit la realizarea unor ansambluri rezidenţiale renumite din Parcelarea Ioanid şi Parcelarea Filipescu.

„Pentru el arhitectura românească nu a fost moda cerută de o lume lipsită de orientare în artă ca şi în rosturile noastre naţionale, căci el nu a făcut operă eftină de imitaţie, un fel de arheologie atât de răspândită în ultimul timp prin goana după un arhaism fără nici un rost şi contrar spiritului vremei; el a fost un mare constructor de lucruri noui, la înălţimea vremei şi în spiritul tradiţiilor noastre pe cari le-a înţeles cu acel instrinct al artei ce l’a avut ca puţini alţii. El a creiat cu simplitate, cu distincţie, lucrări cari rămân; el nu a banalizat trecutul, el a mărit patrimoniul nostru artistic”, scria Toma Socolescu în „La mormântul lui D. Herjeu”, în revista „Arhitectura” din 1926.

Pe lângă curtea exterioară cu o suprafaţă de 430 mp ce poate găzdui până la 10 autoturisme, imobilul dispune de camere cu suprafeţe utile generoase, începând de la 30 mp, 50 mp, 60 mp până la 85 mp utili şi spaţii de depozitare multiple. În anul 2009, au fost demarate lucrările de consolidare/restaurare, oprite însă din motive financiare.

Vitraliul de dimensiuni generoase care înfăţişează patru dintre cele şapte arte, transpuse în personajele feminine redate într-o manieră Art Nouveau, sunt reprezentate deasupra simbolurilor pentru arta scrierii (cartea deschisă şi pana), arta muzicii (lira-reprezentare din Grecia antică), arta teatrului (cele două măşti-comedia şi tragedia) şi arta picturii (paleta). Soarele, regăsit în patru ipostaze în partea superioară a vitraliului, poate reprezenta un simbol masonic.