Oamenii comiteau „masacre în masă” încă de acum 10.000 de ani. Săpăturile arheologice au scos la iveală un genocid

„Aceste rămășițe umane dovedesc uciderea intenționată a unui mic grup de persoane în căutare de hrană. Ele aduc singura dovadă a unui eveniment sângeros în rândul vânătorilor-culegători din preistorie”, arată oamenii de știință într-un studiu apărut miercuri în revista britanică Nature.

„Nici în vis nu mi-am imaginat că vom găsi rămășițe de la cel mai vechi masacru înregistrat în istorie” la vânătorii-culegători, afirmă Marta Mirazon Lahr, antropolog la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), care a condus săpăturile arheologice.

Echipa a descoperit rămășițele a cel puțin 27 de persoane — bărbați, femei și copii — pe situl semideșertic Nataruk, în apropierea lacului Turkana din valea Riftului. În urmă cu 10.000 de ani, această zonă situată la marginea unei întinderi de apă, avea o faună abundentă, care atrăgea vânătorii-culegători în căutare de hrană. O parte din rămășițele umane, care au între 9.500 și 10.500 de ani, erau împrăștiate pe acest sit. 

Arheologii și antropologii au mai dezgropat 12 schelete, mai mult sau mai puțin intacte, dintre care 10 prezintă leziuni traumatice mortale. „Patru dintre ele au răni care par a fi fost provocate de săgeți”, arată Lahr într-un videoclip difuzat de Nature. Alte patru schelete au urme de lovituri craniene — unul are chiar o lamă de obsidian rămasă în cap. Această rocă vulcanică era utilizată la confecționarea de arme și unelte de tăiere în epoca preistorică.

Alte schelete prezintă fracturi la picioare, mâini, coaste, tot atâtea elemente care indică răni de război.

„Am găsit și o femeie în poziția stând, cu mâinile încrucișate între membrele inferioare, cu picioarele tot încrucișate. Ne putem gândi că era legată când a murit. Era însărcinată”, spune antropologul. În cavitatea abdominală a scheletului s-au găsit rămășițele unui fetus între șase și nouă luni.

„Eu cred că este vorba despre o comunitate mică de oameni, în căutare de hrană, care a fost atacată pe neașteptate”, afirmă dna Lahr. Osemintele din Nataruk „sunt dovada că a existat un conflict între două grupuri de oameni, înainte ca acestea să devină sedentare și să existe sate și cimitire. Este un lucru unic”, adaugă ea.

Originile războiului continuă să fie un subiect de dezbatere între oamenii de știință, în lipsa unor elemente tangibile asupra relațiilor între diferite grupuri umane în trecutul îndepărtat. Cazuri foarte vechi de violență brutală fuseseră deja puse în evidență, dar nu se știa dacă incidentele se petrecuseră între doi indivizi sau implicau mai multe persoane, menționează cercetătoarea.