Oamenii de ştiinţă vor redefinirea bolii Alzheimer. Companiile farmaceutice ar urma să-şi modifice aria de acţiune împotriva maladiei

Noul cadru de cercetare, publicat marţi de Asociaţia pentru Alzheimer din Statele Unite (Alzheimer’s Association) şi Institutul naţional privind îmbătrânirea (National Institute on Aging) din aceeaşi ţară, oferă oamenilor de ştiinţă un limbaj comun pentru descrierea afecţiunii în cadrul studiilor, alcătuit pe baza modificărilor măsurabile care se petrec în creier şi care deosebesc această boală de alte cauze ale demenţei.

”Majoritatea consideră că termenii demenţă şi boală Alzheimer sunt interschimbabili, însă nu este aşa”, a subliniat medicul Clifford Jack din cadrul Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, care a contribuit la realizarea liniilor directoare publicate în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

Schimbările propuse urmează instrucţiunile anunţate la începutul acestui an de Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din SUA şi Agenţia Europeană a Medicamentului, care încurajează testarea unor noi medicamente pentru boala Alzheimer bazate pe indicatorii biologici mai degrabă decât pe simptomele clinice ale maladiei.

Această măsură ar trebui să permită companiilor să testeze medicamente pe subiecţi umani înainte de apariţia simptomelor vizibile, oferind o şansă mai mare de intervenţie înainte ca afecţiunea să distrugă un număr prea mare de celule nervoase.

Alte articole

Irinel Columbeanu, afectat tot mai mult de Alzheimer. Directorul azilului: „Nu iese singur, este însoțit”

Pfizergate. Curtea Supremă de Justiție anulează decizia Comisiei Europene de a refuza transparența sms-urilor dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer. Ancheta, coordonată de Laura Codruța Kovesi

Conform noului cadru de cercetare propus, maladia Alzheimer ar fi caracterizată prin dovada existenţei a două proteine anormale asociate cu această afecţiune – beta-amiloide şi tau – şi de neurodegenerarea sau moartea neuronală, toate acestea putând fi identificate prin intermediul metodelor de imagistică cerebrală sau prin teste ale lichidului cefalorahidian. De asemenea, cadrul include evaluarea severităţii bolii pe baza indicatorilor biologici şi a unui sistem de clasificare a tulburărilor cognitive.

Se speră că noua definiţie îi va ajuta pe cercetători să aleagă mai bine subiecţii pentru testarea noilor tratamente concepute pentru boala Alzheimer, fapt ce ar putea îmbunătăţi şansele companiilor de medicamente să găsească remedii eficiente împotriva acestei afecţiuni.

Până în prezent, istoria medicamentelor experimentale pentru Alzheimer este sumbră, totalizând peste o sută de eşecuri, printre acestea numărându-se un tratament de la Merck, dar şi o tentativă eşuată din partea companiei Pfizer, care a anunţat în ianuarie că a renunţat la acest domeniu de activitate, precizează sursa citată.

Majoritatea acestor medicamente s-au concentrat pe eliminarea proteinelor specifice beta-amiloide din creier. Studiile imagistice recente au demonstrat că aproximativ 30% din persoanele care au luat parte la testele clinice ale medicamentelor administrate contra maladiei Alzheimer nu aveau beta-amiloide în creierele lor.

Potrivit lui Clifford Jack, noul cadru contribuie la alinierea maladiei Alzheimer cu alte boli, precum hipertensiunea arterială şi diabetul, şi va permite cercetătorilor să studieze intervenţiile care interferează cu schimbările fundamentale ce conduc spre instalarea demenţei de tip Alzheimer.