Oana Gheorghiu vrea concedieri de bugetari. Companiile de stat cu pierderi și instituțiile suprapuse, luate la verificat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declanșat o analiză accelerată a aparatului bugetar și a companiilor de stat, care poate duce la restructurări, comasări și desființări.

Oana Gheorghiu vrea concedieri de bugetari

Instituțiile publice cu atribuții care se dublează și întreprinderile de stat cu pierderi sau fără activitate intră în vizorul Guvernului. Demersul a fost prezentat joi, în ședința de Guvern, printr-o notă adresată premierului Ilie Bolojan.

Oana Gheorghiu cere ca informațiile aflate la Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici să fie adunate într-o singură situație, pentru a putea fi stabilite structurile care trebuie reformate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Cad capete după perchezițiile la Casa de Pensii, șapte persoane au fost reținute. Ce au descoperit anchetatorii

Alte articole

ONG-ista de serviciu a PNL a sărit la gâtul lui Sorin Grindeanu. Cum s-a activat Oana Gheorghiu când PSD a refuzat să voteze austeritatea lui Ilie Bolojan: „Facem tot ce putem pentru a continua reforma”

Oana Gheorghiu, un nou atac la PSD: Când am început să discutăm despre reforma companiilor a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei. Brusc, nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan

Scopul indicat în document este „a accelera fundamentarea măsurilor de reformă”. Urgența este motivată prin întârzierile în aplicarea regulilor pentru întreprinderile publice, unde unele termene au fost depășite cu doi ani, dar și plin aplicarea neuniformă a legii în administrația locală.

Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și ANFP trebuie să transmită Secretariatului General al Guvernului toate datele pe care le au despre numărul de angajați din administrație și situația financiară a companiilor de stat. Termenul stabilit este de 10 zile.

După centralizare, informațiile vor ajunge la Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, coordonat de Oana Gheorghiu.

Vicepremierul va avea, apoi, 15 zile pentru a prezenta Guvernului rezultatul verificărilor și propunerea de calendar pentru măsurile următoare.

În analiza care va ajunge la Executiv vor fi incluse instituțiile unde există activități similare sau suprapuse, dar și societățile comerciale și regiile autonome cu capital de stat care au pierderi ori nu mai desfășoară activitate.

În cazul întreprinderilor publice, analiza urmărește să stabilească ce se întâmplă cu firmele inactive, cu activitate redusă sau cu probleme financiare. Guvernul dorește să identifice inclusiv companiile care ar putea ajunge la reorganizare, fuziune sau desființare.

Sunt avute în vedere societățile comerciale și regiile autonome cu capital de stat care îndeplinesc, necumulativ, cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) nu își mai realizează obiectul de activitate sau desfășoară o activitate de bază redusă;

b) au mai puțin de cinci angajați;

c) nu sunt profitabile.

Îndeplinirea unuia dintre criterii nu înseamnă automat închiderea companiei. Analiza va trebui să arate dacă mai este justificată menținerea activității, reorganizarea firmei, comasarea cu o altă structură sau desființarea acesteia.

Oana Gheorghiu va coordona și verificarea instituțiilor din administrația centrală și locală, pentru a depista structurile considerate prea mari sau cele care fac, în esență, același lucru.

Sunt vizate toate instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în subordinea ori coordonarea autorităților centrale și locale.

Pentru a rămâne în actuala formă, instituțiile trebuie să îndeplinească simultan două condiții:

a) condiția de dimensiune: să aibă peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate;

b) condiția de unicitate: activitatea să nu se suprapună și să nu fie asemănătoare cu cea desfășurată de o altă instituție cu obiect identic sau apropiat.

Dacă aceste condiții nu sunt respectate, nu se declanșează automat desființarea. Autoritățile pot decide una dintre cele patru soluții prevăzute de lege:

a) desființarea instituției;

b) reorganizarea acesteia;

c) fuziunea sau comasarea cu o altă structură;

d) transferul atribuțiilor și al angajaților către o instituție existentă.

Indiferent de varianta aleasă, măsura trebuie să ducă simultan la o reducere de cel puțin 15% a personalului și de minimum 15% a cheltuielilor de funcționare.

Ce instituții nu intră la tăieri

De la aceste reguli există mai multe excepții. Nu sunt vizate instituțiile cu activitate unică prin specific, cele care reprezintă elemente de identitate națională și instituțiile culturale de interes județean sau local.

Sunt exceptate și:

a) instituția prefectului;

b) structurile militare și cele de poliție;

c) cluburile sportive de interes național sau local;

d) instituțiile exceptate prin memorandum aprobat de Guvern;

e) Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

Măsurile concrete vor fi luate, ulterior, prin hotărâri de Guvern sau, pentru structurile aflate în administrația locală, prin hotărâri ale consiliilor locale și județene.

Guvernul pornește această operațiune de la faptul că informațiile despre bugetari și firmele de stat sunt împărțite între mai multe instituții.

Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și ANFP gestionează date diferite, iar Executivul vrea acum să le adune pentru a avea o imagine completă.

Citește și : Nicușor Dan se întâlnește din nou, joi, cu reprezentanții partidelor. Temă ”fierbinte” pe agenda discuțiilor, cu bani mulți la mijloc

Potrivit notei prezentate în Guvern, reorganizările au fost realizate până acum fără o coordonare unitară între autoritățile publice responsabile, fiind aplicate „soluții diferite adoptate independent de fiecare autoritate”.

După expirarea celor 10 zile pentru centralizarea datelor și a celor 15 zile pentru analiză, Oana Gheorghiu va trebui să prezinte Guvernului instituțiile și companiile care ar putea intra în procesul de reorganizare.