Oana Lis dezvăluie că, încă din copilărie, manifestă reacții violente și impulsive din cauza traumelor din mediul în care a crescut. Chiar dacă avea reacții nervoase chiar și cu fratele ei, soția lui Viorel Lis a subliniat că diferența de vârstă dintre ea și fostul primar general al Capitalei a fost un avantaj deoarece a reușit să îi ofere stabilitate emoțională și să o pună pe picioare atunci când nu își putea controla emoțiile.
„Făceam inclusiv și cu fratele meu, eram violentă când eram mică. Normal că a trebuit foarte mult să lucrez cu mine și să ajung într-o stare de echilibru, de iubire și de acceptare, pentru că am trăit într-un mediu foarte groaznic. Și asta zic, și Viorel prin maturitatea lui, pentru că dacă mulți zic de diferența de vârstă…poate un bărbat de vârsta mea nu ar fi avut această maturitate emoțională și fizică care să mă țină.
El a știut să gestioneze situația și să mă calmeze și își dădea seama, își dădea seama că eu sunt un om bun, dar care a suferit foarte mult, n-a fost învățată cum să se comporte. Adică aveam sentimente foarte puternice pentru că, când ești tânăr și sentimentele sunt mai puternice. Și nu știam să mi le conțin, nu știam să mi le recunosc.
Imediat mă enervam, și ți-am spus, pentru tot ce a făcut el pentru mine, pentru că îmi sărea țandăra foarte ușor. Dar făceam și urât. Adică inclusiv eu nu aveam starea asta de rușine, făceam scandal și pe stradă. El este un om care este normal, un gentleman. Eu dacă mă enervam începeam să înjur de față cu alte persoane pe stradă, urlam pe stradă. Dacă stau să mă gândesc mai bine, nu s-a plictisit cu mine”, a dezvăluit Oana Lis.
De asemenea, soția lui Viorel Lis a făcut mărturisiri emoționante despre cum câteva experiențe marcante i-au schimbat perspectiva asupra vieții și a morții.
“Viața m-a adus în niște momente foarte grele, în care a trebuit să văd moartea în ochi, inclusiv în viața mea am avut momente. La un moment dat, tatăl meu a vrut să-mi dea foc. Adică am avut momente în care am fost între viață și moarte.
Fără să vrei o vezi în ochi, o vezi în cei din jur, o vezi tu în viața ta, te face mult mai alert, te face mult mai conștient, te face să iubești viața și să-ți dai seama că oricând se poate termina, nimeni nu știe. Noi trebuie să fim pregătiți, noi în interior de momentul ăsta.
Să nu uităm că există acest sfârșit sau poate e o continuitate. Cum suntem credincioși, credem că undeva totul va avea un sens și toate faptele noastre. (…) Tocmai din faptul că n-am avut un control asupra vieții mele când eram mică, eram dusă de colo-colo de familie, atunci am devenit obsedată să controlez totul.
Uite, de exemplu, bunica mea încă trăiește, care m-a crescut, are 90 de ani, și felul ei de a vedea partea asta m-a ajutat pe mine. Adică mergeam cu ea efectiv în Bucur Obor să cumpărăm prosoape de înmormântare. Îmi spunea ce să cumpăr, ce să fac, ce să… Adică felul ei ăsta, cum să zic, de acceptare.
Uite, mă uit și la Viorel care are 82 de ani și îmi dau seama că oamenii care ajung la o vârstă, care sunt mulțumiți cu alegerile lor, cu ce au făcut și nu au regrete majore, sunt împăcați.
Adică te bucuri, se bucură de fiecare zi așa cum este, știind că la un moment dat finalul e din ce în ce mai aproape, dar nu neapărat fiind supărat și trist. Normal, își dorește foarte mult să trăiască, dar e împăcat și cu ideea asta că, la un moment dat, se va termina totul”, a mai spus Oana Lis în podcastul lui Damian Drăghici.