„Ajunsesem atât de rău încât eu făceam 50 de atacuri de panică pe zi. Nu mai puteam să conduc pentru că eu dădeam din atac de panică în atac de panică permanent. Nu mai puteam să respir, eram efectiv dărâmată”, a povestit Oana Roman.

Oana Roman, umilită în ultimul hal. „M-au călcat în picioare ani în şir…”

„Ne-am mutat brusc într-o casă care mie nu îmi plăcea. Toată lumea spune: a, asta care a crescut în Primăverii? Am urât din prima secundă faptul că stăteam acolo pentru că eu voiam să fiu înapoi la mine acasă şi la mine în cartier, acolo, la Cişmigiu, unde stăteam cu prietenii mei şi cu gaşca mea. Am resimţit un teribil sentiment al abandonului, pentru un adolescent de 13 ani, în perioada cea mai critică practic, e o problemă mare să te trezeşti deodată singur. Tata oricum nu era acasă, mama nu prea avea timp şi atunci primul lucru pe care eu l-am făcut ca să mă pot ajuta pe mine a fost că m-am dus şi mi-am cumpărat un câine”, a adăugat Oana Roman.

„Un an de zile nu am ieşit din casă, nu munceam, nu socializam, nu ieşeam cu nimeni, nu voiam să ştiu de nimeni, am început să merg la terapie”, a mai declarat vedeta, amintindu-și de momentul în care s-a despărțit de fostul ei partener de viață, Cornel Păsat.

Oana Roman, scrisoare CUTREMURĂTOARE către tatăl ei, Petre Roman. „Mi-e dor şi doare, tati…”

Acum, Oana Roman este fericită alături de familia sa: „Viața mea din prăpastie în prăpastie, dar cu final fericit pentru că toate chinurile astea s-au șters și Dumenzeu mi-a dăruit cel mai minunat copil și cel mai bun soț”.