„Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, a anunțat CCR.
Legea prevede majorări de taxe și impozite, inclusiv pe locuințe, mașini, câștiguri la bursă și din criptomonede, precum și modificări importante privind plafonul CASS pentru activități independente, regimul insolvenței și cerințele privind capitalul social al firmelor.
Inițial, CCR stabilise termenul de judecată pentru 21 ianuarie 2026, ceea ce ar fi împiedicat aplicarea măsurilor de la începutul anului și ar fi complicat construcția bugetului pentru 2026. Ulterior, la solicitarea Guvernului, Curtea a revenit asupra deciziei și a fixat termenul de judecată pentru 10 decembrie 2025.
Vezi și Ce salarii primesc angajații Lidl. Angajatorul oferă și tichete de masă, bonusuri şi sporuri
„Termen preschimbat ședință de judecată pentru 10 decembrie 2025 – sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, anunțase CCR la acel moment.
Actul normativ a ajuns pentru a doua oară pe masa CCR după ce forma inițială a fost retrimisă Parlamentului pentru eliminarea unei prevederi declarate neconstituționale, care introducea testarea poligraf pentru angajații ANAF și ai Vămii. Parlamentul a adoptat din nou legea în noiembrie, cu modificări minore, eliminând referirile la testul poligraf și ajustând termenul de aplicare pentru taxa pe coletele extracomunitare.
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că articolul privind testarea poligraf va fi eliminat pentru a permite aplicarea legii și majorarea impozitelor începând cu anul următor.
pl246-pr246-25Printre cele mai importante prevederi ale actului normativ se numără:
majorarea impozitului pe locuințe cu aproape 80%;
triplarea impozitului special pentru casele și mașinile scumpe, de la 0,3% la 0,9%;
creșterea impozitului pe câștigurile la bursă la 3% (dețineri peste un an) și 6% (sub un an);
majorarea impozitului pe criptomonede de la 10% la 16%;
creșterea bazei de calcul pentru CASS la 72 de salarii minime pentru activități independente;
introducerea unui regim fiscal forfetar de 30% pentru veniturile din Airbnb și Booking;
majorarea amenzii maxime pentru muncă la negru la 1 milion de lei;
introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro.
Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, în septembrie, pe cinci proiecte legislative distincte, tocmai pentru a reduce riscul ca eventuale decizii de neconstituționalitate să blocheze pachetul de reforme. Strategia s-a dovedit justificată, având în vedere că CCR a admis anterior obiecții privind alte proiecte, inclusiv reforma pensiilor speciale ale magistraților.
În cazul măsurilor fiscale, însă, Curtea a respins contestația AUR, deschizând astfel calea pentru aplicarea integrală a noilor reguli de la începutul anului 2026.