Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani).
Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE - Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania - le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.
Citeşte şi Olandezii n-au limite: Un ministru propune COD PORTOCALIU pentru circulaţia forţei de muncă în UE
Perspectiva ridicării restricţiilor a suscitat anxietate în Olanda, iar sondajele de opinie au arătat că majoritatea olandezilor şi-ar dori ca imigranţii din România şi Bulgaria să nu poată munci în Olanda.
În opinia lui Asscher, există "o mare problemă" cu libera circulaţie a muncitorilor în Europa pentru că aceasta conduce la "o spirală descendentă în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi salariile minime". O majoritate consistentă a legislativului olandez sprijină poziţia sa. În cadrul actualei reuniuni, ministrul olandez speră să obţină un acord politic în vederea îmbunătăţirii condiţiilor pentru viitoarele state membre.
În context, ambasadorul României în Olanda, Ireny Comaroschi, a declarat pentru presa locală că "nu mai sunt aşa mulţi români în Olanda şi nici nu vor mai veni foarte mulţi". Pe de altă parte, ea a apreciat că imigrantul român tipic este destul de probabil să fie mai bine calificat decât alţi imigranţi.
facebook
twitter
