Militanți, politicieni și grupuri din media care se opun acestei legi au lansat strângerea de semnături după adoptarea ei, în iulie, de parlament. Dacă autoritatea electorală va confirma atingerea pragului de 300.000 de semnături, guvernul olandez va fi obligat să convoace un referendum privind menținerea sau nu a legii supravegherii, consultare care ar putea avea loc împreună cu alegerile locale prevăzute pentru 21 martie anul viitor.

Guvernul a argumentat că agențiile de spionaj au nevoie de puteri extinse pentru a putea contracara amenințările la adresa securității naționale și că recurgerea la aceste puteri sporite poate fi verificată de o comisie, informează Agerpres.

Alte Articole

NATO va trimite în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană, ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

Dar, notează Reuters, în Olanda înseși legea cu privire la organizarea de referendumuri este controversată și ar putea fi anulată. Adoptată în 2015, aceasta a fost utilizată prima dată pentru a împiedica guvernul să ratifice un tratat economic pe care îl negociase cu Ucraina alături de alte state ale Uniunii Europene. Majoritatea covârșitoare de „nu” tratatului cu Ucraina l-a forțat pe prim-ministrul olandez Mark Rutte să caute să obțină un compromis cu celelalte 27 de state membre ale UE, care în cele din urmă a salvat acordul. Ulterior, s-a aflat că autenticitatea celor peste 400.000 de semnături strânse de activiști în Olanda pentru a declanșa referendumul nu a fost verificată.