Omenirea a consumat deja întregul „buget” oferit de Pământ: resursele Terrei s-au epuizat astăzi, 2 august.

În mai puţin de opt luni de zile, oamenii au epuizat resursele pe care Terra le pune la dispoziţie pentru întregul an. Earth Overshoot Day (EOD), marchează ziua în care se termină resursele generate de Pământ.

Dacă în 2012 EOD avea loc pe 22 august, cinci ani mai târziu, în 2017, aceasta s-a mutat deja pe 2 august. Emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa generaţiilor viitoare, ca moştenire, datorii uriaşe: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii, cerere pe care o numim amprentă ecologică, conform datelor Global Footprint Network (GFN), partener WWF. Amprenta ecologică poate fi calculată la acest link: www.footprintcalculator.org.

Dacă acum 20 ani EOD avea loc la finalul lunii septembrie, anul acesta s-a mutat pe 2 august, cu aproape o săptămână mai devreme ca anul trecut. Umanitatea foloseşte natura de 1,7 ori mai repede decât aceasta se poate regenera. Este ca şi cum am folosi 1,7 planete Pământ, într-un an.

Preţul acestui comportament global este din ce în ce mai evident şi ia forme diverse: defrişări, secete, lipsa apei potabile, eroziunea solului, pierderea biodiversităţii şi acumularea dioxidului de carbon în atmosferă.

Alte articole

Bărbații americani vor fi înregistrați automat pentru serviciul militar. Cum funcționează sistemul

Forțele SUA au distrus la sol două avioane americane Hercules C-130 în timpul operațiunii de salvare a pilotului doborât vineri

„Anul acesta ne-a fost dat să vedem doar câteva din efectele schimbărilor climatice în jurul nostru. La Roma se raţionalizează apa casnică, în Portugalia zeci de oameni au fost omorâţi în focuri de păduri, iar la noi alertele meteo devin ceva obişnuit. O singură planetă avem şi e bine să ne aducem aminte de acest lucru şi nu să ni se aducă aminte. Altfel, preţul economic, social şi ecologic va fi din ce în ce mai mare, până nu vom mai putea să-l plătim”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

Cele mai recente date GFN arată totuşi semne că începem să ne mişcăm în direcţia potrivită. În SUA, amprenta ecologică pe cap de locuitor a scăzut cu 20% (între 2005 şi 2013). Schimbarea, datorată şi recesiunii, este asociată emisiilor mai scăzute de carbon.

În ciuda retragerii SUA din lupta împotriva schimbărilor climatice, numeroase oraşe, state şi afaceri americane îşi dublează angajamentele. Mai mult de atât, China, ţara cu cea mai extinsă amprentă ecologică totală, şi-a luat angajamentul de a integra o abordare ecologică în planul de dezvoltare pentru următorii cinci ani şi a adoptat iniţiative pentru reducerea emisiilor de carbon. Scoţia, Costa Rica şi Nicaragua sunt alte exemple de ţări care adoptă sisteme energetice ce reduc emisiile de carbon.

În anul 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea ţărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică şi putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situaţie total opusă.

Tendinţa negativă poate fi schimbată printr-o serie de măsuri la îndemână. Ca simpli consumatori – alegând produse locale, ecologice sau certificate (obţinute într-un mod ce nu utilizează iresponsabil resursele) – FSC pentru produse din lemn, carton sau hârtie şi MSC pentru peşte ori fructe de mare. De asemenea, consumul propriu de energie poate fi limitat optându-se pentru modalităţi de transport mai puţin poluante.

De asemenea, ca societate – reciclând deşeurile, participând la diferite acţiuni de prevenire a tăierilor ilegale de lemn (prin aplicaţia mobilă Inspectorul Pădurii), implicându-ne în acţiuni de ecologizare etc.