În raportul de acum cinci decenii, o echipă de oameni de știință din MIT susțineau că civilizația ar urma să intre în colaps şi să se prăbușească dacă corporațiile și guvernele continuă să urmărească o creștere economică continuă, indiferent de costuri. Cercetătorii au prognozat 12 scenarii posibile pentru viitor, dintre care majoritatea au prezis un punct în care resursele naturale vor deveni atât de rare, încât creșterea economică va deveni imposibilă și bunăstarea personală nu va mai exista.

Cel mai negru scenariu prezice momentul în care se va atinge vârful creșterii economice a lumii, fiind vorba despre anii 2040, urmând apoi o recesiune economică, o schimbare a populației globale, a disponibilității alimentelor și a resurselor naturale. Această prăbușire nu ar reprezenta sfârșitul rasei umane, ci mai degrabă un punct de cotitură socială care ar simți scăderea nivelului de trai în întreaga lume.

Alte Articole

Medicul Monica Pop a vorbit despre cazul doctoriței din Vâlcea, ...

Certificatul verde Covid se aplică din 25 septembrie. Ce restricţii ...

Certificatul verde devine obligatoriu la serviciu în Italia. ...

Citeşte şi Cum să facem față temperaturilor ridicate. Recomandările specialiștilor pe timp de caniculă

Gaya Herrington, cercetător în sustenabilitate și analiză dinamică, la firma de consultanță KPMG, a constatat că starea actuală a lumii se aliniază cu cele două scenarii propuse în 1972 și anume BAU și TC, în care progresele tehnologice contribuie la reducerea poluării și la creșterea aprovizionării cu alimente, chiar dacă resursele naturale se epuizează. Chiar dacă acest scenariu are ca rezultat un șoc mai mic pentru populația globală și bunăstarea personală, lipsa resurselor naturale duce la punctul în care creșterea economică se va prăbuși.

Cu toate că populația, poluarea și creșterea economică se dezvoltă în tandem, în timp ce resursele naturale scad, diferența este făcută de oamenii care decid să limiteze, în mod deliberat, creșterea economică. „Scenariul SW presupune că, pe lângă soluțiile tehnologice, prioritățile globale se schimbă”, spune Gaya Herrington. „O schimbare în valori și politici se traduce, printre altele, în dimensiunea redusă a familiei, în disponibilitatea de control al nașterilor și într-o alegere deliberată de a limita producția industrială și de a acorda prioritate serviciilor de sănătate și educație”, adaugă ea.

Citeşte şi Audi va renunţa în 5 ani să mai vândă maşini pe benzină, motorină sau hibride. Va trece toată producţia pe modele electrice

Cu toate că acest scenariu sună ca o fantezie, în special din cauza nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, care crește până la înregistrarea unor valori maxime, studiul sugerează că încă este posibilă evitarea intrării în colaps şi schimbarea deliberată a cursului, scrie Live Science, preluat de evz.ro.