OMS avertizează că omenirea e ameninţată de o pandemie mai gravă decât coronavirusul. Ar putea provoca 10 milioane de morţi pe an

Bacteriile rezistente la antibiotice nu primesc o atenție la fel de mare precum Covid-19, deoarece ele determină o răspândire mai lentă a bolii, dar cu toate acestea ele ar putea deveni o amenințare mai mare decât coronavirusul, după cum avertizează revista Science Alert.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), agenția americană de protecție a sănătății publice, aproape trei milioane de americani contractează o infecție bacteriană rezistentă la antibiotice în fiecare an și aproximativ 35.000 dintre aceștia mor. La nivel mondial, aproape 700.000 de persoane mor în fiecare an din cauza acestor infecții, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prognozează că, la ritmurile actuale, aproximativ 10 milioane de oameni ar putea muri în fiecare an ca urmare a infecțiilor rezistente la antibiotice în preajma lui 2050.

Citeşte şi Vicepreşedintele ATI: România are cel mai slab sistem sanitar din Europa. Avem cel mai mic număr de medici

Acești cercetători cred că, din cauza utilizării excesive a antibioticelor, multe tipuri de infecții bacteriene, inclusiv tulpini de gonoree, tuberculoză și salmonella, au devenit extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, de tratat. O mică parte din bacteriile care supraviețuiesc acestor antibiotice evoluează și se reproduc, dezvoltând rezistență. Steffanie Strathdee, profesor de medicină la Universitatea California, din San Diego, consideră că această amenințare nu este suficient discutată în momentul de faţă. „Spre deosebire de Covid-19, care a apărut brusc și a explodat, criza provocată infecâiile bacteriene rezistente la antibiotice a fost înăbușită. Este deja o pandemie. Este deja o criză globală și se înrăutățește„, spune cercetătoarea

Alte articole

Nicușor Dan, despre moțiunea de cenzură: „Am încercat toată perioada să-mi păstrez echidistanța”

Nicușor Dan, despre varianta Ilie Bolojan premier: „Nu o să fac experimente”. Președintele ia în calcul un guvern tehnocrat