Operațiunea de scufundare a celor patru barje în Dunăre a fost amânată. Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă ar putea deveni inevitabilă

„În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu.

Secretarul de stat a precizat că activitatea va începe joi la ora 08:00, dar ora exactă la care vor fi scufundate barjele va fi stabilită în urma unei noi ședințe operative.

„Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Șeful CNE Cernavodă: Unitatea 2 ar putea fi oprită în 5-7 zile dacă operațiunea cu barjele de pe Dunăre nu dă rezultate

Alte articole

EXCLUSIV Marius Mătreață, directorul Centrului Național de Prognoze Hidrologice, declarații privind debitul scăzut al Dunării

Apele Române: Bazinele râurilor Jiu, Olt, Argeş şi Buzău vor fi cele mai afectate de precipitații

Cele patru barje urmau să fie scufundate în apele fluviului, miercuri, după ora 14:00. Specialiştii au afirmat că, după dislocarea stâncii Pârjoaia,s-a obţinut iniţial o stabilizare a nivelului apei, mai exact o stopare a scăderii acestuia, iar apoi o uşoară creştere, cu doi centimetri.

Două dintre barje au fost încărcate în zona în care a fost dislocată stânca Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar celelalte două au fost aduse de la Galați.

Barjele vor fi scufundate în mod controlat, cu scopul de a redirecționa o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și, ulterior, spre zona Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Pe lângă scufundarea barjelor, în zonă acționează și o dragă pe Dunărea Veche pentru adâncirea albiei și îmbunătățirea curgerii apei spre Cernavodă.

Debitul Dunării scade la 1.400 mc/s

Debitul fluviului Dunărea la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, va coborî joi la 1.400 metri cubi pe secundă, egalând minimul istoric înregistrat în 1985, după ce miercuri este estimat la 1.450 de mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

Conform hidrologilor, după atingerea acestui prag, debitul va rămâne staționar până în primele zile ale săptămânii viitoare. În intervalul 5-12 august, valoarea prognozată va fi mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 mc/s.

INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă au caracter orientativ, întrucât sunt influențate de lucrările aflate în desfășurare în zona confluenței Dunării cu brațul Bala. Potrivit instituției, aceste intervenții pot reduce semnificativ scăderea nivelurilor apei în zona Cernavodă.

În aval de Porțile de Fier, debitele Dunării vor continua, în general, să scadă ușor în perioada următoare.

În ceea ce privește râurile interioare, INHGA estimează că, în intervalul 6-12 august, debitele medii zilnice vor fi relativ staționare. Sunt însă posibile creșteri izolate de niveluri și debite pe unele cursuri mici de apă din zonele de deal și de munte, în urma averselor prognozate local, care pot avea caracter mai însemnat cantitativ.

Citește și: Victor Ciutacu reacționează după ce ministrul Radu Miruță a anunțat că Dunărea a crescut cu 2 cm la Cernavodă în urma detonării stâncii Pârjoaia: „A fost nevoie de Miruță să realizăm cât de mult contează doi centimetri în plus”

Scăderea accentuată a debitului Dunării survine după mai multe săptămâni de secetă hidrologică în bazinul fluviului. La jumătatea lunii iulie, autoritățile anunțau că Dunărea a coborât la 1.750 mc/s, cel mai redus debit din ultimii 30 de ani, iar ulterior prognozele au indicat o continuare a scăderii către pragul istoric din 1985.

Nivelurile foarte scăzute ale fluviului au determinat deja menținerea restricțiilor de apă pentru irigații pe sectorul Călărași-Cernavodă, unde este aplicată treapta a III-a de restricții, ceea ce presupune reducerea debitelor furnizate pentru irigații.

Situația devine cu adevărat critică în România: 12 stații hidrologice au ajuns la debit zero. În alte 15 stații avem debite la un minim istoric 

Seceta continuă să afecteze nordul României. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa anunță că 12 stații hidrologice au ajuns la debit zero, iar alte 15 au înregistrat debite minime istorice, pe fondul lipsei prelungite a precipitațiilor și al temperaturilor ridicate, informează Mediafax.

Debitele cursurilor de apă din spațiul hidrografic Someș-Tisa se situează mult sub valorile normale ale perioadei. În bazinul hidrografic Crasna și al afluenților Someșului Inferior și ai Someșului Mic scurgerea este sub 10% din norma multianuală, în timp ce în bazinele hidrografice Tur, Iza, Lăpuș, Sălăuța și Șieu debitele reprezintă 10-25% din valorile medii multianuale.

Valori mai ridicate, dar tot sub media specifică perioadei, se înregistrează la stațiile hidrometrice din bazinele montane din estul spațiului hidrografic Someș-Tisa, respectiv Someșul Mare, în amonte de confluența cu Sălăuța (20–40%) și Vișeu (40–60%).

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa anunță că 12 stații hidrometrice înregistrează 𝗱𝗲𝗯𝗶𝘁 𝘇𝗲𝗿𝗼, la acestea fiind semnalat fenomenul „sec” sau „băltire”, care reprezintă 11,6 % din stațiile hidrometrice din arealul Someş-Tisa.

La 34 de stații din totalul de 103 puncte de monitorizare hidrometrică existente pe cursurile de apă din bazin s-a atins sau depășit vechiul 𝗿𝗲𝗰𝗼𝗿𝗱 𝗺𝗶𝗻𝗶𝗺 de debit.

Gradul de umplere al principalelor acumulări care constituie surse de apă brută se situează între 33% și 93%. Potrivit specialiștilor, cea mai vulnerabilă este acumularea Vârșolț, de pe râul Crasna, din județul Sălaj. Rezerva de apă din lac este în prezent la cel mai redus nivel din ultimii zece ani.

„Singura acumulare care prezintă în acest moment risc din perspectiva rezervelor disponibile este lacul Vârșolț, situat pe râul Crasna, în județul Sălaj. Stocul de apă actual din această acumulare reprezintă cel mai redus volum înregistrat în ultimii zece ani”, arată specialiștii.

Aceștia fac un apel către utilizatori să folosească echilibrat și responsabil resursele de apă.