Camera Lorzilor a adoptat legea care îl împiedică pe Boris Johnson să decidă un Brexit fără acord

UPDATE Actul normativ pe care Johnson îl numeşte ”legea capitulării”, argumentând că UE nu le va mai face nicio concesie britanicilor ştiind că aceştia nu vor putea ieşi din UE fără un acord, l-ar obliga pe şeful guvernului de la Londra să ceară o nouă amânare a Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020, dacă, până la 19 octombrie, premierul nu reuşeşte să obţină un nou acord cu UE sau nu primeşte aprobarea parlamentului pentru o retragere fără acord.

Cum aceste două condiţii sunt greu de îndeplinit, UE refuzând să renegocieze acordul convenit cu premierul Theresa May dar respins de Camera Comunelor, iar în parlamentul britanic existând o majoritate ostilă unui Brexit fără acord, mulţi deputaţi fiind de fapt ostili Brexit-ului în sine, adoptarea acestei legi practic îl împiedică pe Johnson să decidă un Brexit fără acord la 31 octombrie.

Camera Lorzilor a adoptat fără un vot formal această lege care mai are acum nevoie doar de semnătura Reginei Elisabeta a II-a, ceea ce ar urma să se întâmple luni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce marţi seară o alianţă transpartinică, căreia i s-au raliat şi 21 de deputaţi conservatori pe care Johnson a promis că-i va exclude din partid, a condus la adoptarea unei moţiuni care a permis votul asupra acestei legi în Camera Comunelor, premierul a cerut miercuri convocarea alegerilor anticipate pentru 15 octombrie, dacă va fi adoptată legea care-l obligă se ceară o nouă amânare a Brexit-ului. Dar el a pierdut votul din Camera Comunelor care i-ar fi permis convocarea acestui scrutin. Un nou vot se va desfăşura luni, însă opoziţia a anunţat deja că va vota împotriva anticipatelor.

Alte articole

Britanicii vor înapoi în UE la șase ani de la Brexit. Presiune uriașă pe laburiști

Noi reguli pentru români la intrarea în Marea Britanie. Paşaportul nu mai este suficient

În pofida unor semnale contrare de la Bruxelles, Johnson susţine că strategia sa este să obţină o înţelegere cu UE până la summitul european din 17 octombrie şi că ar exista progrese în demersul său de eliminare din acordul convenit de fostul premier Theresa May a clauzei privind ”plasa de siguranţă” nord-irlandeză. În virtutea acestei clauze, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord.

______

Partidele din opoziţia britanică au căzut de acord să nu susţină propunerea prim-ministrului Boris Johnson de a solicita alegeri generale înainte de summit-ul UE de la jumătatea lunii octombrie, informează BBC, potrivit News.ro.

Partidele Laburist şi Liberal Democrat, Partidul Naţional Scoţian (SNL) şi Plaid Cymru (Ţara Galilor) au transmis că vor vota împotriva Guvernului sau se vor abţine luni, când va fi decis dacă vor avea loc alegeri anticipate.

Ian Blackford de la SNL a declarat că vor să fie siguri că Marea Britanie nu ajunge în situaţia unui Brexit fără acord.

Însă prim-ministrul a precizat că partidele fac „o extraordinară greşeală politică”.

Membrii Parlamentului au sprijinit miercuri un proiect de lege care îl va forţa pe Johnson să ceară o prelungire a termenului la care Marea Britanie să părăsească Blocul Comunitar dacă un acord nu va fi stabilit până la 31 octombrie.

Propunerea legislativă, făcută în aşa fel încât să prevină un Brexit fără acord, este discutată vineri în Camera Lorzilor.

Boris Johnson vrea alegeri pe 15 octombrie, înainte de summitul de la Bruxelles din 17 şi 18 octombrie şi înainte de data de 19 octombrie – până când ar trebui să ceară o extindere a termenului pentru părăsirea UE.

Partidele din opoziţie au spus că prim-ministrul Johnson încearcă să forţeze un Brexit fără acord.

După întâlnirea pe care au avut-o vineri, un purtător de cuvânt al Partidului laburist a spus: „Jeremy Corbyn a avut dimineaţă o conferinţă telefonică cu ceilalţi lideri din opoziţie. Ei au discutat avansarea unor eforturi de a preveni Brexitul fără acord şi organizarea de alegeri generale”.

Blackford a mărturisit că era „disperat să existe alegeri”, dar nu pot avea loc până ce nu va fi garantată o prelungire a Articolului 50 (proces prin care Marea Britanie părăseşte UE). 

„Nu este vorba despre interesele partidelor noastre. Este vorba despre interesele naţionale colective. Aşadar, suntem pregătiţi să lucrăm cu alţii pentru a ne asigura că ne coordonăm în timp”.

Liz Saville Roberts, lider Plaid Cymru, a spus că există „o ocazie de a-l da jos pe Boris” şi „ar trebui să profităm”.

Un purtător de cuvânt al liberal-democraţilor a transmis că grupul este hotărât „să nu îl lăsăm pe Boris Johnson să fie expeditiv”.

„Poziţia liberal-democraţilor este, de ceva vreme, aceea că nu vom vota pentru alegeri generale până ce nu vom avea o extindere stabilită cu UE. Cred că şi ceilalţi susţin ideea asta. Ca grup, luni, noi toţi vom vota împotrivă sau ne vom abţine”.

Formaţiunile politice din opoziţie sunt acuzate de laşitate, cei de la putere sugerând că ar trebui să aibă curajul de a lăsa oamenii să aleagă.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson este determinat să respecte termenul de 31 octombrie 2019 privind ieşirea ţării sale din UE, cu sau fără acord.

Johnson a promis joi că nu va amâna niciodată ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, subliniind aceasta prin afirmaţia că mai bine ar fi mort într-un şanţ.

Vineri, el a afirmat că va merge la Bruxelles pe 17 octombrie pentru a ajunge la o înţelegere.

Dacă nu va reuşi, nu are de gând să demisioneze din funcţia de prim-ministru, a mai spus.

Johnson s-a arătat „uluit” de faptul că partidele din opoziţie au decis „să fugă” de alegeri.