Oprescu: „Mutăm Hala Matache exact 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo”

Întrebat dacă se duce, joi, la dezbaterea proiectelor privind mutarea Halei Matache şi construcţia pasajelor subterane de la Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei, în Comisia Tehnică de Urbanism a Ministerului Dezvoltării, Oprescu a spus că merge la aceste discuţii.

„Să lămurim o dată cu Hala Matache. Nu pot să o ţin, domne, pe loc, sunt nişte cheltuieli fantastice, şi atunci o să o mut exact cu 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo. Nu fac pe nebunul, chiar asta e distanţa. A fost ideea şi doi ani ani şi jumătate am tot stat în discuţii sterile. Am respectat şi societatea civilă, am prezentat şi planurile, dacă se poate face. Linia de tramvai avea un circuit, dar nu asta ne împiedica, ci infrastructura. Există totuşi o zonă gravitaţională de unde curg dejecţiile, chiar sub hală este o coloană de drenaj care este făcută undeva din anii 1932-1933. Nu a mai umblat nimeni acolo”, a spus primarul general al Capitalei, răspunzând unei întrebări care i-a fost adresată după conferinţa de presă privind anunţarea primei ediţii a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio „RadiRo”.

Potrivit Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, în urma negocierilor din iulie 2011 dintre Primăria Capitalei, Ministerul Dezvoltării şi ONG-uri s-a convenit ca municipalitatea să continue lucrările blocate pe axa nord-sud a proiectului Berzei – Buzeşti cu condiţia ca Hala Matache să nu fie mutată.

Ministerul Dezvoltării a emis în acest sens un aviz în februarie 2012, însă Primăria Capitalei solicită, joi, modificarea avizului pentru demolarea Halei Matache şi reconstruirea ei pe alt amplasament, potrivit Asociaţei Salvaţi Bucureştiul, care a anunţat că luni va fi organizat un miting în faţa Ministerului Dezvoltării.

Alte articole

Părinții lui Victor Cornea, scrisoare pentru fiul lor și Andreea Bălan. Ce mesaj le-a transmis înainte de nuntă

Regimul lui Putin se prăbușește: într-un climat dominat de incertitudine și lipsă de perspectivă, viitorul Rusiei rămâne fără un model și fără aliați

Hala Matache se află pe traseul proiectat al noii magistrale rutiere Buzeşti-Berzei. Ca urmare a dezbaterii iniţiate de specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile, proiectul iniţial de mutare a imobilului a fost sistat anul trecut, urmând a se găsi o soluţie urbanistică de prezervare a monumentului pe actuala poziţie. Prin urmare, monumentul a fost trecut în conservare, responsabilitatea pentru paza şi integritatea acestuia revenind Primăriei Capitalei.

În februarie, ministrul Culturii cerea primarului Sorin Oprescu şi instituţiilor abilitate să acţioneze urgent şi energic pentru stoparea actelor de vandalism sesizate recent de societatea civilă la Hala Matache, recuperarea furturilor şi pedepsirea făptaşilor.

Primăria Capitalei arăta atunci faptele semnalate de ministrul Culturii privind actele de vandalism şi furturile din perimetrul Halei Matache sunt de natură penală, iar municipalitatea îşi oferă întreg suportul, implicit un proiect de hotărâre privind conservarea obiectivului.

Municipalitatea preciza că, prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investitii „Dublarea diametralei Nord – Sud Buzeşti – Berzei – Uranus”, CGMB a decis dezafectarea Halei Matache în vederea construirii arterei rutiere.

„Ulterior, ca urmare a dezbaterii iniţiate de specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei Capitalei şi ai Ministerului Dezvoltarii, proiectul iniţial a fost sistat anul trecut, în acest moment purtându-se discuţii pentru identificarea soluţiei optime pentru această clădire”, preciza Primăria Capitalei.

De la momentul sistării lucrărilor, pe tronsonul pe care se află Hala Matache municipalitatea a luat măsuri de conservare şi protejare a monumentului istoric de categoria B. Astfel, a fost închis perimetrul, au fost construite grilaje în scopul prevenirii actelor de vandalism, s-a acoperit construcţia cu materiale de calitate pentru a preveni infiltraţiile de ape meteorice, s-au scos scările de acces către acoperiş şi s-au asigurat patrule ale Poliţiei Locale, mai arăta municipalitatea.

Primăria Capitalei adăuga că Direcţia de Infrastructură şi Servicii Publice va iniţia un proiect de hotărâre prin care va solicita Consiliului General modificarea indicatorilor tehnico-economici, astfel încât să fie alocate fonduri în vederea conservării obiectivului.

Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus a fost contestat, de la începutul investiţiei, de către mai multe ONG-uri, care au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate.

Primarul Capitalei anunţa, în noiembrie 2010, că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani”.

Municipalitatea preciza atunci că valoarea estimată a investiţiei este de circa 330 de milioane de euro.