Ora de iarnă 2023. Când se dau ceasurile din România în urmă cu o oră

Ora de iarnă 2023 se va schimba la finalul lunii octombrie, când ceasurile din România se vor da înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore.

Citește și: Care e ora potrivită pentru a merge la somn iarna. De ce trebuie să ne culcăm cu o oră mai devreme

Ora de iarnă 2023: se dau ceasurile cu o oră în urmă

Introducerea orei de vară a avut ca scop inițial creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui, fiind o variantă foarte avantajoasă pentru lucrătorii de pe vremuri din agricultură. Țările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut, pentru a economisi energie. Acest sistem a fost folosit mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00. La ora de iarnă operațiunea e inversă, adică ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Majoritatea ţărilor europene instituiseră deja acest sistem ca urmare a şocului petrolier din 1973-1974, din grija de a economisi energie. Scopul schimbării orei era, în mare parte, de a face să corespundă mai bine orele de activitate cu orele însorite pentru a limita utilizarea luminii artificiale.

Alte articole

Ilie Bolojan, nervos după ce a fost acuzat că poartă ceas de 200.000 de euro: „Vă rog să vă liniștiți și să nu mai mințiți!”

Valoarea astronomică a ceasului purtat de Gigi Becali la slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului. De banii ăștia poți să construiești un pui de biserică și-ți mai rămân și bani de pomelnic

Fenomenul are un impact semnificativ asupra oamenilor, iar multe persoane suferă în primele zile după schimbarea orei de diverse simptome precum iritabilitate, insomnie sau oboseală. Există, însă, câteva modalități simple prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine schimbării orei.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasurile arată, pentru fiecare punct de pe Pământ, acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este UTC+0, a Europei Centrale – UTC+1 şi a Europei Orientale – UTC+2, potrivit ro.wikipedia.org. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie, respectiv cea a lunilor de iarnă, este denumită „timpul legal român”.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală. Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea și efecte negative asupra sănătății noastre. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Îngrijorător este mai ales faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

Citește și: Cum ne poate afecta sănătatea trecerea la ora de iarnă. Tudor Ciuhodaru: ”Mulți oameni ajung la urgențe!”. Metode simple ca să depășim efectele negative