Ora de iarnă 2025: Când se face schimbarea și care sunt efectele asupra somnului și a stării de spirit

Pentru unele persoane, trecerea la ora de iarnă nu este doar o formalitate, ci un moment de relaxare și adaptare la ritmul natural al vieții cotidiene.

În ciuda faptului că, adeseori, schimbarea ceasului este asociată cu disconfort, efecte negative asupra productivității sau perturbări ale somnului, există și români pentru care ora de iarnă aduce câteva avantaje.

Când și cum se face schimbarea

Conform practicii europene coordonate, România va reveni la ora standard (ora de iarnă) în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00. Acest sistem de schimbare semestrială este reglementat de Directivele UE care cer coordonare între state member.

Așadar, românii câștigă o oră de somn în noaptea respectivă, dar se confruntă cu luminozitate mai redusă după-amiaza.

Alte articole

Ora de vară 2026. Când își dau românii ceasurile cu o oră înainte

Ce se întâmplă cu schimbarea orei. Parlamentul European și-a pierdut răbdarea și ia măsuri

Avantaje și dezavantaje

1. O oră în plus de odihnă

Pentru cei care au probleme cu somnul sau un program încărcat, o noapte cu 25 de ore poate fi o ocazie de recuperare. Acest surplus modest de timp poate fi valorificat pentru relaxare, somn suplimentar sau activități personale.

2. Zori de zi mai luminoși

Ora de iarnă aduce răsărituri mai devreme, ceea ce avantajează persoanele care se trezesc matinal. Lumina naturală timpurie poate stimula vigilența, starea de spirit și adaptarea la activitățile matinale, conform Pro TV.

3. Productivitate optimă dimineața

Mulți oameni sunt mai eficienți în prima parte a zilei. Odată cu lumina de dimineață și un organism mai bine sincronizat cu ritmul natural, sarcinile care necesită concentrare pot decurge mai fluent.

4. În nopțile mai întunecate, oamenii pot fi mai predispuși să se retragă în case, să petreacă mai mult timp de calitate cu familia sau să se bucure de activități personale.

Ce spun studiile și experții

Există numeroase studii care evidențiază legături între schimbările de oră și efecte asupra sănătății sau ritmului circadian (perturbarea bioritmurilor). Schimbările sezoniere pot genera o formă de disruptie cronobiologică (denumită „chronodisruption”), care interferează cu ritmul natural somn-veghe și cu sincronizarea ceasului biologic, scrie Science.

De exemplu, un studiu de la Stanford Medicine sugerează că eliminarea schimbărilor de oră ar putea reduce incidența unor afecțiuni asociate cu dezechilibrele ritmului circadian, cum ar fi obezitatea și accidentele vasculare – prin faptul că condițiile permanente de „ora standard” sau „ora de vară” favorizează un calendar mai stabil al luminii și întunericului.

Totuși, există și reacții diferențiale la schimbare în funcție de tipul de persoană. Cei care sunt matinali, cu un ritm circadian mai scurt de 24 de ore, tins să fie mai flexibili la schimbări.

Citește și: Cătălin Botezatu rupe tăcerea despre relaţia cu Loredana: „Ne-am sărutat, pe Lore aş săruta-o încontinuu. Mi-aș fi dorit să am o altfel de relație cu ea, de ce să fiu ipocrit?!”

Limitări și contradicții

Nu toate efectele sunt imediat pozitive. Adaptarea nu este instantanee: organismului îi poate lua câteva zile să se recalibreze. De asemenea, lumina redusă după-amiaza poate afecta starea de spirit sau activitatea socială, conform Pro TV.

Discuțiile privind eliminarea schimbării de oră continuă în UE, dar nu s-a adoptat o poziție definitivă: Parlamentul European a votat în favoarea abolirii schimbărilor sezoniere, dar Consiliul UE încă nu s-a poziționat ferm.

Recomandări practice

• Recalibrare treptată – în zilele anterioare schimbării, reduce cu 10–15 minute ora de culcare sau trezire.
• Expune-te la lumină naturală dimineața – scade riscul de dezajustare circadiană.
• Evită ecranele în orele târzii – lumina albastră poate întârzia producția de melatonină.
• Folosește ora suplimentară – transformă-o în timp pentru hobby, lectură, odihnă sau relaxare mentală.

Citește și: Salariu de meseriaș! 1.000 de euro pe săptămâna pentru un muncitor în amenajări interioare! Cât plătește un patron român din Austria pentru “tras glet pe pereți de rigips și șlefuit cu girafă!”