Ora de vară în 2024. Parlamentul European susţine renunţarea la ora de vară. Ce se întâmplă în România

Ora de vară în 2024. De la introducerea acestei măsuri în 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie, respectând aceeași regulă ca și celelalte țări europene.

Specialiștii atrag atenția că adaptarea la ora de vară poate dura aproximativ o săptămână, deoarece este necesar să ne trezim cu o oră mai devreme decât suntem obișnuiți. Pentru cei cu anumite probleme de sănătate, ajustarea ritmului biologic poate fi mai dificilă.

În 2024, românii sunt așteptați să treacă la ora de vară duminică, 31 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00. Acest ajust este esențial de reținut, deoarece ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore în loc de 24, determinând astfel o reducere a timpului de odihnă pentru acea noapte.

Citeşte şi: Ceaiul care trebuie băut primăvara. Întăreşte sistemul imunitar şi ajută organismul să treacă la ora de vară

Alte articole

S-a schimbat ora. Tot ce trebuie să ştii despre ora de vară 2024

Ora de vară 2024. Cum ne afectează mica schimbare de fus orar

Ora de vară va fi în vigoare până în ultima duminică din octombrie, când se va reveni la ora standard. Astfel, pe data de 27 octombrie 2024, ora 04:00 va deveni din nou ora 03:00, marcând sfârșitul perioadei de vară.

Schimbarea orei este planificată întotdeauna în weekend, în timpul nopții, pentru a minimiza impactul asupra rutinei zilnice și a activităților esențiale. Așadar, românii sunt încurajați să-și pregătească ceasurile pentru a se adapta la noile ore și pentru a profita de beneficiile luminii naturale pe parcursul sezonului de vară.

Parlamentul european susţine propunerea privind renunţarea la schimbarea orei de vară

Dezbaterile privind ora de vară și impactul său asupra vieții cotidiene și sănătății continuă să fie în centrul atenției în Uniunea Europeană. În ultimii ani, Parlamentul European a susținut propunerea de a renunța la schimbarea orei de vară, inițial fixată pentru 2019, ulterior amânată pentru 2021, dar rîmasă şi astăzi subiect de discuție.

Practic, statele membre trebuie să notifice dacă doresc să adopte permanent ora de vară sau ora de iarnă. Cu toate acestea, până în prezent, decizia rămâne în sfera de dezbatere.

În februarie 2018, în urma unor inițiative cetățenești, PE a solicitat Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la schimbarea sezonieră a orei și să propună modificări dacă este necesar. Evaluarea a strâns un număr semnificativ de răspunsuri, majoritatea în favoarea renunțării la schimbările orare, ceea ce a determinat CE să facă o propunere în acest sens.

Istoricul schimbărilor de oră datează de la Primul Război Mondial, când Germania și Franța au introdus această măsură pentru a economisi energie. Ulterior, multe alte țări europene au adoptat această practică, însă au renunțat la ea după încheierea conflictelor mondiale.

Citeşte şi: Iată cât de tare ne afectează, de fapt, apetitul, ora de vară! Specialiștii trag semnalul de alarmă!

Măsurile moderne privind ora de vară au fost inițiate în anii ’70, când Italia și Grecia au fost printre primele țări care le-au adoptat. Obiectivul principal a fost economisirea de energie. În perioada următoare, mai multe state membre ale UE au urmat exemplul acestora, iar în prezent, aproximativ 60 de țări la nivel mondial aplică măsuri referitoare la ora de vară.

În cadrul Uniunii Europene, măsurile privind ora de vară sunt reglementate de Directiva 2000/84/CE, care impune trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

Impactul schimbărilor de oră asupra sănătății și vieții cotidiene

Unele studii indică efecte pozitive, cum ar fi creșterea activităților în aer liber, în timp ce altele sugerează că ajustarea la noile ore poate afecta bioritmul uman și sănătatea în moduri neașteptate. De exemplu, raportul din 2016 al Bundestagului se referă la constatări care indică faptul că ritmul biologic uman se adaptează mai puțin bine decât se credea la schimbarea orei din primăvară și că anumite cronotipuri umane pot avea nevoie de câteva săptămâni pentru a se adapta, în timp ce schimbarea din toamnă creează mai puține probleme. Totuși, dovezile privind efectele globale asupra sănătății (și anume, echilibrul presupuselor efecte pozitive în raport cu cele negative) rămân neconcludente.