ORA DE VARA 2019. În acest an, ora de vară se aplică din 30 martie până în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când se va reveni la ora oficială de iarnă. Duminică va fi cea mai scurtă zi din an, ceasurile fiind date înainte cu o oră.

Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se desfăşura conform orarului prevăzut în mersul trenurilor, au precizat reprezentanţii CFR Călători.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

„Regina Întunericului” face înmormântări și pe bani ...

Cum să ai roşii proaspete la picnicul de 1 Mai sau masa de ...

AFLĂ ORA EXACTĂ AICI

Trenurile de călători circulă după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie, la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 3.00, care devine ora 4.00, îşi vor continua mersul până la staţia de destinaţie, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

Marţi, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, măsura urmând să fie aplicată din 2021.

ORA DE VARA 2019. Ce trebuie să ştie toţi românii despre schimbarea orei

Statele care vor decide să păstreze ora de vară vor face ultima ajustare a ceasurilor în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă ora standard (de iarnă) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri, iar intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată din 2019 în 2021.

Parlamentarii mai vor ca statele UE şi Comisia Europeană să îşi coordoneze deciziile pentru a se asigura că aplicarea orei de vară în unele ţări şi a orei de iarnă în altele să nu perturbe piaţa internă.

În cazul în care Comisia va constata că aranjamentele referitoare la oră ar putea să afecteze, în mod semnificativ şi permanent, funcţionarea pieţei unice, atunci ar putea să propună amânarea datei de aplicare a directivei cu maximum 12 luni, arată textul adoptat.

Acest text este poziţia Parlamentului pentru negocierile cu miniştrii UE referitoare la forma finală a reglementărilor.

În februarie 2018, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.

În urma evaluării, care a primit 4,6 de milioane de răspunsuri, dintre care 84% erau în favoarea renunţării la schimbarea orei, Comisia a redactat propunerea, care trebuie negociată acum între Parlament şi miniştrii UE.

Uniunea Europeană a unificat pentru prima oară aranjamentele referitoare la ora de vară în 1980, pentru a asigura o abordare armonizată a schimbării orei pe piaţa unică deoarece, până atunci, practicile şi programele erau neunitare.

Directiva actuală referitoare la timp cere statelor europene să treacă la ora de vară în ultima duminică din luna martie şi revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârşitul lunii martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit Observatorului Astronomic.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

Oamenii au inceput sa masoare timpul relativ recent in lunga noastra istorie. Dorinta de a ne sincroniza activitatile a aparut acum 5-6000 ani cand stramosii nostri nomazi au inceput sa se stabilizeze in vetre.

De-a lungul secolelor, oamenii au inventat tot felul de metode creative pentru a masura timpul, de la cele mai elementare cadrane solare, pana la ceasurile atomice pe baza de cesiu din ziua de astazi.

Se pare ca egiptenii au fost prima civilizatie care a facut din inregistrare timpului o stiinta. Ei sunt primii care au construit obeliscuri, cu aprox 5500 ani in urma. Ora era masurata in functie de umbra facuta de obelisc pe sol. Dupa alti 2000 de ani, tot egiptenii au inventat primele cadrane solare, divizate in 10 parti. Desigur, toate dispozitivele ce aveau la baza lumina soarelui, erau inutile pe vreme inorata.

Chiar si astazi, soarele se afla la radacina sistemului nostru de a masura timpul. Civilizatia noastra a stabilit fuse orare ce inconjoara planeta, pentru a mima roatia pamantului in jurul soarelui.

Tot egiptenii se pare ca au inventat si prima metoda de a stabili ora exacta pe timpul noptii. Ei se foloseau de doua sfori cu greutati la capat pe care le aliniau cu steaua nordului, trasand astfel o linie nord-sud. Ora exacta era masurata pe masura ce anumite stele treceau de acea linie. De asemenea stelele pot fi folosite pt a demarca trecerea zilelor, nu doar a orelor.

Clepsidra este un alt instrument cu ajutorul caruia se poate masura trecerea unui anumit timp. Aceasta este compusa din doua bule de sticla cu o mica deschizatura intre ele prin care trece un nisip fin. De asemenea exista si un tip de clepsidra ce foloseste apa in loc de nisip.

Ceasurile mecanice au inceput sa apara in Europa prin anii 1300. Primele astfel de ceasuri nu aveau limbi, ci doar un clopot care suna din ora in ora.

Odata cu revolutia industriala au aparut ceasurile mecanice cu resort, astfel orice om de rand putea sti ora exacta.

Ceasurile cu quartz din ziua de astazi functioneaza datorita proprietatii piezoelectrice a cristalelor de quartz, care vibreaza toate la aceeasi frecventa. Un circuit electronic este folosit pentru a genera un puls in fiecare secunda.