Oraşele Bucureşti şi Iaşi înregistrează constant depăşiri ale poluanţilor atmosferici

‘”Fiecare dintre noi inspirăm, în medie, circa 15 metri cubi de aer în fiecare zi. Cu alte cuvinte, suntem mari consumatori ai acestei resurse invizibile, pe care, poate și din acest motiv, mulți semeni de-ai noștri o consideră nu doar inepuizabilă, ci și mereu curată și nepericuloasă (…) Datele de specialitate arată că, în ultimii ani, mai bine de 40% din populația urbană a Europei a fost expusă la concentrații de pulberi în suspensie (PM10) care au depășit limitele stabilite de Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății. În România, două orașe înregistrează constant depășiri ale acestui poluant: este vorba despre Capitală și municipiul Iași. Tocmai de aceea, aceste aglomerări au fost încadrate în regim de gestionare I, care implică dezvoltarea de către Primăria Capitalei și cea a Municipiului Iași a planurilor de măsuri de calitate a aerului, astfel încât să fie atinse valorile limită prevăzute de lege. Să nu vă imaginați că doar Capitala României înregistrează depășiri ale acestui poluant. Conform datelor Agenției Europene de Mediu, și capitale europene, precum Budapesta, Parisul, Praga, Roma sau Sofia sunt într-o situație similară, înregistrând constant depășiri ale concentrațiilor de pulberi în suspensie”, a explicat Gavrilescu.

Care este cel mai POLUAT oraş din lume

Ministrul Mediului a precizat, totodată, că traficul intens și șantierele în construcții reprezintă principalele cauze ale efectelor nocive de poluare asupra sănătății.

„Fără rezerve, pot să vă spun că provocarea autorităților nu doar din România, ci din întreaga Europă este calitatea aerului din aglomerările urbane, din marile orașe. Dacă ați avut șansa să vedeți de la distanță un oraș aglomerat într-o zi senină, cu siguranță ați văzut o ceață gălbui-cenușie care învăluie străzile și clădirile. Gazele de eșapament, traficul intens, coșurile industriale, șantierele de construcții, încălzirea rezidențială — toate, laolaltă, se transformă în surse de poluare a aerului. Iar dintre toți poluanții atmosferici, pulberile în suspensie și ozonul de la nivelul solului sunt cei care afectează cel mai grav sănătatea umană. Această situație este generată, în cele mai multe cazuri, indiferent de țară, de traficul intens. În București, de exemplu, stația de monitorizare a calității aerului din trafic, care semnalează des depășiri ale poluanților atmosferici, este cea amplasată la Cercul Militar, din Calea Victoriei. Însă nu doar traficul ne face aerul mai greu respirabil. În urma realizării inventarelor locale privind emisiile de poluanți în atmosferă, pentru pulberile în suspensie, s-a constatat că principalele activități care afectează calitatea aerului, la fel de importante sunt și șantierele de construcții, încălzirea în sectorul rezidențial și instituțional și sectorul industrial”, a menționat Grațiela Gavrilescu.

Alte articole

Ciprian Ciucu promite să colaboreze cu toți primarii de sector: „Cred că nu mai e timp de războaie în viitor”

Unde poți merge la patinoar în București în luna decembrie. Principalele puncte de atracție din Capitală

ALERTĂ de poluare în Franţa: Parisul impune circulaţia alternativă VIDEO

În viziunea oficialului de la Mediu, atunci când vine vorba despre calitatea aerului și sănătatea populației, responsabilitatea revine autorităților locale, iar în sprijinul acestora a fosta elaborată și adoptată o Hotărâre de Guvern care stabilește Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului.

„Responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ca autoritate centrală de reglementare pentru protecția mediului, este de a evalua și raporta nivelul de poluanți din atmosferă, precum și de a crea cadrul legal pentru limitarea și reducerea acestuia. Atunci când vorbim de sănătatea populației, trebuie să fim conștienți că, în România și peste tot în Europa, responsabilitatea revine în primul rând autorităților publice locale. Astfel, primăriile au obligația să se prevadă și să aplice măsuri specifice privind calitatea aerului (…) Pentru a veni în sprijinul autorităților locale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat o Hotărâre de Guvern care stabilește Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului. Prin această Metodologie se stabilește procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcțional și o concepție unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului. În plus, Metodologia reglementează procedurile de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de monitorizare și de raportare a stadiului și a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către instituțiile naționale și europene”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a participat, joi, la Conferința ElementAir pe tema calității aerului, un eveniment în cadrul căruia sunt prezenți oameni din mediul de afaceri, politică, administrație și societate.

Conferința își propune să devină un cadru de dezbatere privind urgentarea elaborării Programului Integrat de Gestionare a Calității Aerului, ce urmează să fie adoptat de Consiliul General al Primăriei Capitalei.