„Semnalele de la Comisia Europeană sunt în acest sens. E foarte probabil ca, în zilele imediat următoare, să vină o scrisoare de la Comisia Europeană cu decizia de suspendare”, a explicat Orban.

Ministrul a subliniat că toate neregulile invocate luni de primul-ministru Victor Ponta cu referire la POSDRU provin din concluziile a două misiuni de audit efectuate de Comisia Europeană în România în lunile aprilie şi mai.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Marcel Ciolacu, despre demiterea lui Daea pentru eşecul în ...

Marcel Ciolacu, despre pensiile speciale: Dacă luăm ad-litteram ...

Ca urmare a problemelor constatate de trimişii europeni, România ar putea rămâne încă de săptămâna aceasta fără o mare parte din cele aproape 3,5 miliarde de euro, câte avem alocate pe perioada 2007-2013 şi din care nu am reuşit să cheltuim decât 5%.

„România riscă să piardă definitiv fonduri europene de 100 milioane euro în acest an şi 1,1 miliarde euro anul viitor prin POSDRU, din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea programului în intervalul 2010-2011”, a declarat luni dimineaţa Victor Ponta, care, potrivit lui Leonard Orban, se referea la cele două misiuni de audit ale Comisiei Europene.

Problema nu este doar că se suspendă plăţile pe POSDRU, ci şi că bugetul de stat pe 2013 va fi cel care va trebui să asigure aceste plăţi, în absenţa banilor europeni. „Orban a sesizat. Asta este marea problemă. Pentru că primul pe care l-am întrebat a fost Orban. Mi-a arătat că a sesizat de fiecare dată către premierul Boc, către cei trei miniştri. Nu s-a întâmplat niciodată nimic pentru că erau toţi acolo în reţea”, a mai spus Ponta, la sediul USL.

Întrebat de „Gândul” dacă, într-adevăr, a reclamat neregulile care ne-au adus acum în pragul suspendării banilor POSDRU, Leonard Orban a confirmat acest lucru, dar a atras atenţia că nu este datoria lui să sesizeze probleme. „Ministerul Afacerilor Europene nu are rolul de control, are rolul de coordonare, dar nu de identificare a disfuncţionalităţilor care există. În ceea ce priveşte problemele la nivelul Autorităţii de Management POSDRU, eu le-am sesizat în repetate rânduri, inclusiv în mod public. Am cerut de mai multe ori introducerea unor criterii stricte de eligibilitate”, a declarat Orban.

Ministrul a amintit că, în momentul în care a vorbit despre nevoia unor criterii mai stricte de eligibilitate pentru POSDRU, a fost acuzat că a pornit un „război cu beneficiarii”, cu toate că nu urmărea decât să elimine „abuzurile şi disfuncţionalităţile care au existat până acum”. „Chestiunile astea au fost semnalate în mod repetat diferiţilor actori, inclusiv miniştrilor Muncii. Am transmis în repetate rânduri semnale de alarmă în ceea ce priveşte unele probleme existente”, a mai spus ministrul Afacerilor Europene.

Concret, Leonard Orban spune că a semnalat „probleme legate, de exemplu, de criteriile de evaluare subiective, care au permis abordări şi opinii diferite pe proiecte similare sau chiar identice”. La fel ca Ponta, Orban a vorbit şi despre salariile foarte mari acordate pe diferite proiecte din cadrul AM POSDRU. Şi la partea de control se ştia că sunt probleme, Leonard Orban susţinând că a reclamat în faţa miniştrilor „modalitatea în care au fost făcute aceste controale sau, mai degrabă, n-au fost făcute”.

Ministrul spune că au existat „încercări de a corecta problemele, numai că lucrurile funcţionează în mod greoi” când vine vorba despre POSDRU. O primă problemă a fost numărul mic de experţi.

„De exemplu, se pot externaliza anumite operaţiuni, cele legate de controalele la faţa locului pentru proiectele din POSDRU. Era o procedură de achiziţii publice, care, din anumite motive, a trenat foarte mult şi acesta este motivul pentru care, în momentul de faţă, nu s-a putut implementa această formulă, care în mod cert ar fi putut ajuta pe zona asta de verificare a modului în care se implementează proiectele”, a mai declarat Orban, care a subliniat că modul în care funcţionează POSDRU trebuie schimbat substanţial.

În acest sens, Victor Ponta a declarat luni că va dispune o măsură „radicală” de restructurare totală a Autorităţii de Management a POSDRU şi este dispus să meargă chiar şi până la reacreditarea Autorităţii.

Dacă, în cazul banilor pentru resursele umane, o suspendare a plăţilor pare iminentă în acest moment, situaţia este mai bună în cadrul celorlalte programe, a dat asigurări Leonard Orban. „Pe alte programe operaţionale, aveam termenul să realizăm nişte angajamente până la sfârşitul lunii iulie şi suntem în calendar”, a mai declarat Orban.

Experţii europeni au semnalat problemele în cazul derulării POSDRU la începutul acestui an când s-a luat decizia întreruperii plăţilor pentru o scurtă perioadă de timp. În corespondenţa oficială Bruxelles-Bucureşti s-a precizat la vremea respectivă că s-au constatat disfuncţionalităţi legate de procedurile de selectare a operaţiunilor, precum şi de funcţionare a sitemului de gestiune şi control.

„Comisia îşi rezervă dreptul de a iniţia, dacă este necesar, o procedură de suspendare în conformitate cu articolul 92 din regulamentul (CE) nr. 1083/2006, în cursul căreia autorităţile române vor avea posibilitatea de a da explicaţii cu privire la deficienţele constate de Comisie”, avertizau oficialii UE, la sfârşitul lui februarie.

Probleme în derularea programului privind resursele umane au fost semnalate şi de Curtea de Conturi, în raportul pentru anul 2010. Astfel, între principalele deficienţe semnalate se numără selectarea unor proiecte, inclusiv decontarea către beneficiari a unor cheltuieli, în condiţiile în care proiectele nu erau eligibile şi/sau exista un conflict de interese.

O altă problemă a fost nerespectarea prevederilor legale privind achiziţiile în cadrul proiectelor, fiind identificate situaţii în care, de exemplu, s-au decontat cheltuieli nejustificate de 20.000 de euro pentru ratele de leasing unui autoturism Toyota Land Cruiser.

De asemenea, s-a constatat rambursarea unor sume care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Potrivit Curţii de Conturi, achiziţionarea de mobilier, echipamente şi servicii de consultanţă care nu erau prevăzute pentru proiectele respective. Totodată, s-au decontat bonuri valorice pentru carburant auto în valoare de 15.000 de euro, s-au angajat cheltuieli de deplasare nejustificate de 2.000 de euro şi, în cazul unui proiect s-au acordat 4.000 de euro pentru salariul unui manager, deşi în perioada respectivă acesta efectuase deplasări externe în cadrul altui proiect.

România nu este însă singura ţară în care s-au întrerupt în ultimii ani plăţile pe anumite programe europene. Din 2010 până acum 16 din cele 27 state UE au fost supuse unor proceduri de întrerupere a plăţilor din Fondul social european. Între statele în care Comisia a constata deficienţe se numără Marea Britanie, Franţa, Italia, Ungaria, Bulgaria sau Belgia.