Orban, despre o eventuală revocare a lui Tudorel Toader din Comisia de la Veneţia: Ne-am gândit, dar până acum n-am făcut niciun demers

Ludovic Orban a fost întrebat, luni, de jurnalişti, dacă a făcut demersuri pentru înlocuirea lui Tudorel Toader din Comisia de la Veneţia.

„Recunosc că ne-am gândit, dar până acum n-am făcut niciun demers. Ar putea să renunţe la epistolă, ar putea să se ducă să comunice cu colegii săi (…) Încă nu am făcut niciun demers oficial, se plânge degeaba deocamdată”, a replicat Orban.

El a spus că trebuie analizate foarte bine regulile cutumele care stau la baza funcţionării Comisiei de la Veneţia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader scrie Comisiei de la Veneţia că circulă informaţia potrivit căreia guvernul ar intenţiona să-l revoce din calitatatea de membru al comisiei şi demontează toate controversele care îl vizează, explicând că a refuzat să promoveze OUG privind amnistia şi graţierea, faptul că ministerul a susţinut neconstituţionalitatea legii recursului compensatoriu, modul în care au fost promovate modificările Codului penal şi Codului de procedură penală, modificarea legilor justiîiei. El precizează că îşi asumă tot ceea ce a făcut sau nu a făcut în domeniul justiţiei şi că nu îşi asumă nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alţii, în acelaşi domeniu, exprimându-şi angajamentul faţă de valorile constituţionale promovate de către acest for.

Alte articole

Ludovic Orban revine în PNL şi îl acuză pe Klaus Iohannis de ruptura liberalilor: „A impus conducerii PNL o decizie total potrivnică voinţei alegătorilor”

Sorin Grindeanu, ironic la adresa Polului Modernizării, anunțat de PNL: Sunt foarte curios cum va arăta modernizarea făcută cu dinozauri precum Orban

Tudorel Toader, scrisoare deschisă către Comisia de la Veneţia după zvonul că Guvernul Orban ar putea cere revocarea sa

Prezentăm integral scrisoarea deschisă a lui Toader către ”Comisia de la Veneţia, Gianni Buquicchio – preşedinte, membrii Comisiei:

”În spaţiul public circulă informaţia potrivit căreia Guvernul intenţionează să solicite revocarea mea din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea României. În măsura în care această informaţie se va confirma, exprim speranţa faptului că Executivul are în vedere şi următoarele împrejurări:

1. Refuzul de a promova Ordonanţa de Urgenţă privind amnistia şi graţierea. Se cunoaşte faptul că se insista pentru un act de clemenţă cu puţine excepţii şi fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorităţii guvernamentale din acea perioadă.

2.Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiţiei. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiţiei a dat aviz negativ modificărilor parlamentare.
Sub semnătura mea, în controlul de constituţionalitate, ministerul justiţiei a susţinut neconstituţionalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, să fie considerate ca executate, iar parlamentul a mărit de la 3 la 6 zile. În urma respingerii obiecţiei de neconstituţionalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat în Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat în vigoare, producându-şi efectele.

3. Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern şi transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanţial, adăugând numeroase soluţii legislative declarate neconstituţionale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituţionalitate.
Nici una dintre soluţiile legislative care au fost declarate neconstituţionale nu a fost iniţiată de către Ministerul Justiţiei.
Aşa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu este transpusă în legislaţia noastră penală.

4.Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie. În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern şi transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanţial, adăugând numeroase soluţii legislative declarate neconstituţionale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituţionalitate.
Nici una dintre soluţiile legislative care au fost declarate neconstituţionale nu a fost iniţiată de către Ministerul Justiţiei.
Aşa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul de procedură penală nu a fost pus în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, iar Directiva privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie nu este transpusă în legislaţia noastră procesual penală.

5.Ministerul Justiţiei avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justiţiei. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la iniţiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanţiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiţiei. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneţia. Comisia specială a renunţat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneţia.
Printre alte soluţii legislative, la iniţiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, iar prin art. 881 – 889 a consacrat şi înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, urmând apoi întreaga odisee parlamentară, cu multe controverse şi neconstituţionalităţi.

6.Refuzul de a promova Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluţiile proiectelor de lege, declarate neconstituţionale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluţiilor validate prin controlul de constituţionalitate; preluarea, cu modificări, a soluţiilor declarate ca fiind parţial neconstituţionale, respectiv, preluarea soluţiilor nesupuse controlului de constituţionalitate, sub motivarea faptului că „sunt constituţionale din moment ce nu au fost criticate de către autorii obiecţiei de neconstituţionalitate”.

7.Refuzul de a promova Ordonanţă de Urgenţă care să consacre posibilitatea formulării contestaţiei în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complete de 5 judecători. Ordonanţa e Urgenţă era solicitată în urma deciziei Curţii Constituţionale, având acelaşi obiect.

Domnule Preşedinte,
prin aceste câteva exemple, dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competenţe şi controverse;
reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiţiei;
reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alţii, în acelaşi domeniu;
după 10 ani de judecător constituţional, şapte ani de agent de legătură al Curţii Constituţionale la Comisie;
având calitatea de membru titular al acesteia;
indiferent de calea de urmat,
voi rămâne ataşat valorilor constituţionale promovate de către Comisie !”.