Orban, după acuzaţiile Bucureştiului în privinţa imaginilor cu Ungaria Mare: Sunt simboluri ISTORICE

Într-una dintre fotografii, făcută la Universitatea Liberă Balvanyos, în centrul României, un vânzător oferă insigne cu o hartă a Ungariei de dinainte de Primul Război Mondial, în timp ce în altă fotografie apare un steag al Ţinutului Secuiesc.

Citeşte şi: Viktor Orban a postat imagini cu simboluri ale „Ungariei mari” şi ale „Ţinutului Secuiesc”. Reacţia MAE

Ministerul român de Externe a denunţat fotografiile ca „promovând simboluri revizioniste” şi a catalogat gestul ca inacceptabil.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Promovarea de către premierul ungur Viktor Orban a simbolurilor Ungariei Mari şi Ţinutului Secuiesc, la doar o zi după ce s-a pronunţat pentru „relaţii eficiente” româno-ungare, este complet inacceptabilă, subliniază MAE.

Alte articole

Dezbatere intensă între Nicușor Dan și George Simion. Cum l-a prins Primarul Capitalei pe liderul AUR pe picior greșit

Nicușor Dan e pregătit de o dezbatere cu George Simion: „Voi răspunde invitațiilor. Avem în față niște alegeri foarte serioase”

„Din păcate, la numai o zi după ce a făcut apel la pragmatism şi s-a pronunţat în favoarea unei relaţii eficiente româno-ungare, premierul ungar V. Orban a ales să posteze pe contul său de Facebook imagini incluzând simboluri ale Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc”, a reacţionat MAE tot pe Facebook.

Viktor Orban a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad, că, înainte de anul 2012, relaţia dintre România şi Ungaria se baza pe „principii pragmatice şi de încredere” şi că nimeni nu înţelege motivele acestei schimbări.

MAE mai subliniază că „promovarea, personal de către premierul ungar, a acestor simboluri revizioniste, este complet inacceptabilă şi contrară spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară din 1996, Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI din 2002 şi ordinii constituţionale din România”.

Mai mult, Ministerul român la Afacerilor Externe mai spune că o astfel de atitudine „nu contribuie nicidecum la eficientizarea relaţiei româno-ungare sau la restabilirea unui climat de încredere, aşa cum îşi propunea, cu numai o zi în urmă, premierul ungar”.

Citeşte şi: Premierul Orban, acuzat că alimentează xenofobia: Nu reprezintă valorile europene, se îndreaptă spre est

„Atâta vreme cât partea ungară nu dovedeşte neîndoielnic că este dispusă să respecte parametrii politico-juridici definiţi de comun acord de România şi Ungaria în documentele sus-menţionate, relaţia bilaterală nu va putea deveni cu adevărat echilibrată şi construită pe încredere reciprocă.

România – în ce o priveşte – este deschisă şi doreşte ca dialogul bilateral să se dezvolte, însă în strictă conformitate cu aceşti parametri, în beneficiul cetăţenilor celor două ţări, ca state membre ale UE şi Aliaţi în NATO”, conchide MAE.