OUG de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, publicată în Monitorul Oficial

În preambulul OUG, Ministerul Justiţiei invocă ca temei pentru adoptarea ei „numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi „existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.

Legiferarea fără o dezbatere publică prealabilă este motivată astfel: „datorită amplorii fenomenului şi a consecinţelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative care continuă să se producă asupra interesului public general care vizează încrederea societăţii în justiţie”.

Ordonanţa, adoptată de Guvern în şedinţa de miercuri, aduce peste 130 de schimbări, unele dintre acestea criticate de societatea civilă şi unii avocaţi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, începând de luni, procurorul poate solicita de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea iniţială a unui judecător, măsură despre care unii avocaţi, dar şi un ONG, susţin că este neconstituţională.

Alte articole

Ce este confiscarea specială a averii, se aplică din această săptămână. Codul Penal a fost modificat

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie. ”Noile modificări ale Codului Penal şi de Procedură penală şi NECONSTITUŢIONALE: (1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”, se arată într-o postare a avocatului Marius Vicenţiu Coltuc, pe blogul său personal.

De asemenea, APADOR-CH (Asociaţia privind apărarea drepturilor omului din România) susţine că modificarea încalcă dreptul la viaţă privată, garantat în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din Convenţia Drepturilor Omului. APADOR-CH reclamă totodată că ”este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie”.

”Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată”, se arată în comunicatul APADOR-CH.

O măsură contestată de unii avocaţi şi de cei de la APADOR-CH este şi abrogarea aliniatului 1 din art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură. „Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil?Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană”, au explicat reprezentanţii APADOR-CH.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat luni că se pregăteşte să sesizeze CCR privind acestă OUG. De asemenea, Tăriceanu a spus că sunt mai multe iniţiative depuse la Senat care prevăd modificări ale Codului penal şi a Codului de procedură penală, astfel că Guvernul nu are dreptul să intervină prin ordonanţă.

„Îmi rezerv posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională şi am dat astăzi în lucru departamentului legislativ să studieze această chestiune şi să pregătească dacă avem baza juridică să sesizăm CCR pe acest subiect. Sunt mai multe iniţiative legislative care sunt depuse la Senat în diferite etape procedurale referitoare la modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală. Guvernul nu are dreptul să intervină prin ordonanţă în momentul în care noi avem aceste propuneri şi ele sunt în dezbatere în diferite faze ale procedurii”, a spus el.

El a declarat anterior că OUG ar trebui respinsă de Parlament fără dezbateri.

CITEŞTE ŞI: Dragnea: „Decizia Guvernului de a modifica Codul penal prin OUG este proastă. Este un lucru năstruşnic”