Pacientă în pericol de moarte, după un test Covid. O bucată de tampon i-a ajuns în plămâni

O britanică internată pentru operație pe creier s-a trezit cu o altă problemă de sănătate gravă, după ce o bucată de tampon i-a ajuns în plămâni, în urma unui test Covid-19 făcut înaintea intervenţiei chirugicale. Nefericitul caz a fost semnalat inclusiv într-o revistă științifică.

26 oct. 2020, 14:58
Pacientă în pericol de moarte, după un test Covid. O bucată de tampon i-a ajuns în plămâni

Nu toate Covid-19 teste sunt inofensive, după cum reiese din cazul unei britanice în vârstă de 51 de ani, ale cărei căi respiratorii au fost blocate de o bucată dintr-un tampon. Pentru a sensibiliza și spori vigilența medicilor, revista BMJ Case Reports a acest caz de „corp străin bronșic”.

Pacienta urma să fie supusă unei craniotomii, în care o traheostomie era necesară pentru a o ajuta să respire. După cum prevede protocolul, o asistentă medicală a efectuat o probă de rutină pentru SARS-CoV-2, însă s-a rupt și a intrat în bronhii prin gaura făcută de traheostomie. Starea pacientei s-a agravat rapid.

Citeşte şi Situaţie critică la Spitalul Fundeni. Zeci de blonavi de cancer, unul lângă altul, la coadă pentru a-şi face testul COVID

La o primă scanare, imaginile nu au putut determina unde se afla obiectul, însă ulterior, inflamația plămânilor și îngustarea căilor respiratorii au dus la o a doua scanare computer tomograf. Folosind o cameră mică introdusă în cavitate, medicii au putut determina locația exactă a acestui vârf de tampon, care a fost extras cu succes prin bronhoscopie.

Potrivit autorilor articolului, stresul asociat cu riscul de contaminare cu coronavirus poate determina personalul medical să facă mai multe greșeli atunci când are de-a face cu un pacient care e supus unei traheostomie. Pentru a evita pe cât posibil un nou caz similar, ei recomandă utilizarea dispozitivelor special concepute în acest scop. Potrivit acestora, sunt necesare mai multe cercetări cu privire la riscul crescut de aerosolizare în timpul unei probe traheale, deși este mai sensibilă decât o probă orofaringiană (gât) și nazofaringiană (nas). În cele din urmă, aceștia sfătuiesc să fie efectuată sistematic o radiografie a tractului respirator după acest tip de operație.