Pandemia şi războiul din Ucraina reaşează economia mondială. Ce se întâmplă cu economia din România ANALIZĂ

Pandemia şi războiul din Ucraina reaşează economia mondială. Companiile vor vrea să îşi aducă din ce în ce mai aproa­pe producţia de piaţa de desfacere, o tendinţă înce­pu­tă în pandemie, iar acum, împinse de război, statele vor în­cerca să se decupleze de energia dar şi materiile prime din Rusia, după ce în pandemie au început să caute so­luţii de a se îndepărta de China.

Pandemia şi războiul din Ucraina reaşează economia mondială

„Acest proces (de deglobalizare – n. red.) se va con­cen­tra pe blocuri economice sau se va duce la nivelul eco­no­miei naţionale. Probabil că procesul se îndreaptă către con­struirea unor blocuri economice: Asia, SUA şi Eu­ro­pa şi, într-o asemenea ipoteză, România ar putea bene­ficia de relocarea de investiţii, de lanţuri de producţie din teritoriul asiatic în teritoriul european“, este de părere Aurelian Dochia, profesor universitar de economie.

Citeşte şi Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: România iese din acționariatul băncilor controlate de Rusia

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De cealaltă parte, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), spune că nu vor fi relocări importante de facilităţi de producţie către România. El crede că apartenenţa la un grup economic puternic precum Uniunea Europeană va constitui principalul avantaj al României în urma reaşezării economiei mondiale. Cu toate acestea, scurtarea lanţurilor de aprovizionare către Europa va genera investiţii în România.

Alte articole

Norovirusul face prăpăd! Focarul de „supergripă” din Marea Britanie ar putea porni o nouă pandemie catastrofală: școlile au început să fie închise, numărul internărilor în spitalele din Londra s-a triplat, iar oamenii sunt sfătuiți să poarte măști

EXCLUSIV Florian Coldea și rețeaua afacerilor cu echipamente de protecție din pandemie. Dumitru Dumbravă a recunoscut la DNA că îl informa constant pe fostul prim-adjunct al șefului SRI despre dosarul Hideg

„Ca grup economic, prima tendinţă este să întăreşti legăturile economice şi să aduci lanţurile de creare a valorii la nivelul grupului respectiv, pe cât posibil. Să nu ne facem iluzia că vom atrage capacităţi de producţie mari, dar vor fi fenomene de orientare a grupurilor economice cu efecte favorabile asupra noastră – putere de negociere mai mare la gaze, la materii prime“, a declarat Florin Pogonaru, potrivit Mediafax. 

China este principalul câştigător al globalizării economiei mondiale. Econo­mia, care a cunoscut o dezvoltare fără pre­ce­dent în ultimii 30 de ani, a fost orientată către exporturi şi investiţii străine, datorită costurilor mici de producţie şi disponi­bilităţii forţei de muncă. Şocul din pandemie însă a dus la ruperea unor lanţuri de valoare şi multe produse şi materii prime care veneau din Asia au avut întârzieri mari, care au afectat producţia europeană.

De exemplu, livrările de semiconductori din Taiwan au afectat întreaga industrie auto şi încă o afectează. Numai in­dustria auto a României înseamnă 14% din PIB. În acest context, companiile au anunţat încă din 2020 planuri de relocare către Europa a producţiei din Asia. Şocul invaziei ruseşti din Ucraina a determinat guvernele europene să ia măsuri şi să îşi asume deconectarea de energia şi materiile prime produse de Rusia.

„Pentru Romania ar putea să însemne că anumite companii se relochează din Rusia şi Belarus în Romania. Deja se întâmplă. Dacă e să se întâmple o deglobalizare, restul lumii se vă îndepărtă de Rusia şi de Belarus“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Larry Fink, citat de FT, mai scrie, în cadrul scrisorii anuale adresată acţionarilor fondului de investiţii, că războiul din Ucraina va încetini procesul de decarbonizare şi înverzire a economiei europene. De asemenea, investiţiile în relocarea facilităţilor de producţie vor genera inflaţie.

Citeşte şi Cum va fi afectată România de decizia lui Putin de a cere plata contractelor în ruble. Virgil Popescu: „Nu se poate modifica unilateral”