PANDEMIE CORONAVIRUS. Furtuna de citokine, rol esenţial în cazurile grave de COVID-19

Febră, oboseală, tuse seacă: în patru din cinci cazuri, noul coronavirus SARS-CoV-2 provoacă simptome „benigne sau moderate”. Adeseori apare însă o jenă respiratorie care se poate transforma într-un simptom respiratoriu acut sever.

Este cazul pentru o persoană din cinci sau șase care are nevoie de internare pentru a depăși boala, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Dificultăți de respirație, senzația că ai plămânii prinși într-o menghină, buze care încep să aibă nuanța de albastru – sunt semnale de alertă pentru un consult de urgență, potrivit organismului sanitar american CDC.

Agravarea din ziua a 7-a

Majoritatea bolnavilor internați prezintă o pneumonie severă care afectează ambii plămâni, marca formei grave a bolii, potrivit OMS.

Alte articole

Studiu american: Copiii născuţi din mame care au avut Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de diagnostic de autism

Circa 10.000 de persoane au dat în judecată statul elvețian și cer despăgubiri după măsurile restrictive din pandemia de COVID-19

Adeseori agravarea intervine brutal, la circa 7 zile după apariția primelor simptome, potrivit Pr Yazdan Yazdanpanah, șeful serviciilor de boli infecțioase de la spitalul Bichat (Paris).

În mod regulat, apare un sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA). În această situație, plămânii nu mai furnizează suficient oxigen pentru organele vitale și este nevoie de ventilare artificială.

Șocul citokinic

„Dovezile se acumulează pentru a sugera că o parte a pacienților care suferă de forme severe de Covid-19 sunt subiecții unui sindrom de șoc citokinic” arată Jessica Manson, specialist în fenomene inflamatorii la University College Hospital din Londra, într-un studiu realizat alături de alți cercetători și publicat în revista medicală The Lancet, potrivit hotnews.ro.

Acest fenomen de „furtună hiperinflamatorie” este reperat și descris de doar circa 20 de ani. A fost pus în discuție pentru a explica pericolul altor două boli respiratorii provocate de coronavirus, SARS (774 morți, în principal în Asia, în 2002-03) și MERS (Sindromul respiratoriu din Orientul Mijlociu, 866 decese din 2012).

Este suspectată de asemenea că a fost unul dintre factorii principali de mortalitate în marile pandemii gripale, precum teribila „gripă spaniolă”, care a ucis circa 50 de milioane de persoane în 1918-19.

Răspuns imunitar abundent

Citokinele sunt substanțe produse de celulele sistemului imunitar pentru a regla acțiunea imunitară, în principal pentru a favoriza reacția inflamatorie, care este un răspuns natural de apărare a unui organism agresat.

Dar, în cazul „furtunii de citokine”, se observă o ambalare a acestui sistem care conduce la o reacție hiperinflamatorie ce poate deveni mortală.

Care este importanța acestor furtuni în angrenajul mortal al cazurilor severe de Covid-19? „Este o întrebare foarte bună”, răspunde specialistul american în microbiologie și imunologie Stanley Perlman, care a analizat aceste fenomene în cazul SARS și MERS.

„Cred că un răspuns imunitar abundent este ceea ce omoară cu adevărat pacienții (de Covid-19) distrugându-le țesuturile. Dar nu este o certitudine”, spune acest expert de la Universitatea din Iowa.

Pot fi calmate aceste furtuni?

Furtuna ar trebui calmată la nivelul plămânilor fără să fie scăzute barierele imunitare ale bolnavilor. Pentru moment, medicina tatonează și multiplică testele de urgență, în timp ce pandemia progresează.

La Paris, grupul public AP-HP a lansat în ultimele zile testul CORIMMUNO care verifică mai multe medicamente împotriva acestor reacții inflamatorii excesive.

„La ora actuală”, nu există „nicio” abordare terapeutică eficientă și dovedită împotriva acestui fenomen, spune Pr Perlman. Cercetătorul subliniază că administrarea de corticoizi, medicamentele curente folosite în procesele antiinflamatorii, ar fi „cu siguranță dăunătoare” pentru bolnavii de Covid-19.

Citeşte şi Declaraţie alarmantă a premierului Suediei despre noul coronavirus. „Vor fi mii de morţi. Trebuie să ne pregătim”