PANDEMIE CORONAVIRUS. Principalele motive pentru care fumătorii sunt vulnerabili în faţa COVID-19

Alveolele pulmonare, locul unde are schimbul de gaze din plămâni, sunt apărate de celule imunitare numite macrofage. Fac un fel de cetate în jurul micilor bule prin care respirați.

„La fumător, celulele imunitare, numite macrofage, sunt epuizate si fumătorul cade ușor pradă virusului SARS-CoV-2”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu, profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală, Departamentului de Botanică şi Microbiologie al Facultății de Biologie a UB.

„În cazul în care noul coronavirus ajunge până la alveole și acestea nu sunt apărate de macrofage, așa cum se întâmplă în cazul fumătorilor, vasele de sânge devin permeabile, componenta lichidă a sângelui iese din ele și ajunge direct în alveolele pulmonare”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu, profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală, al Facultății de Biologie a UB, potrivit stirileprotv.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alveolele pulmonare sunt destinate schimbului de gaze cu mediul exterior, sunt capabile să primească doar gaz. În cazul pneumoniei severe virale ele sunt inundate cu sângele pacientului!

Alte articole

China a raportat aproape 80.000 de noi infectări cu Covid-19. Coronavirusul s-a răspândit mai rapid decât gripa în ultima lună

Prima plângere în instanță după procesul pierdut de statul român cu Pfizer. Se încearcă recuperarea celor peste 600 de milioane de euro

Apare insuficiența respiratorie și pacientul are nevoie de ventilație mecanică.

În acest moment, organismul încearcă cu toate forțele să se apere. Și produce inflamație puternică, exagerată.

„Apare așa numita furtună de citokine, adică o reacție inflamatorie atât de puternică, situată lângă alveolele pulmonare, care nu mai lasă plămânul să își îndeplinească funcția. În secțiile de terapie intensivă, pacienții primesc medicație care să reducă această furtună de citokine!”, spune prof. dr. Veronica Lazăr, profesor titular Microbiologie generală și medicală, Imunobiologie, Facultatea de Biologie, Universitatea din București.

Citeşte şi PANDEMIE CORONAVIRUS. Trei scenarii pentru sfârşitul crizei. Mesajul unui medic coreean