Panouri cu spaţii abandonate ce ar putea fi transformate în centre culturale, expuse în Capitală

Printre spațiile cu potențial pentru activitățile culturale și creative se numără Cinema „Gloria”, Casa Radio, Fabrica de Bere Bragadiru, Casa Mița Biciclista și Fortul I Chitila.

Fiecare spațiu are un panou dedicat, cu fotografii, legende urbane legate de locul respectiv, accesibilitatea, statutul juridic și poziționarea în Planul Urbanistic General.

Cele 56 de spații au fost selectate dintr-un total de 400 — șantiere abandonate, vechi conace și fabrici ieșite din funcțiune, în urma unei cartări ce a durat o lună și jumătate și a fost realizată de o echipă a Facultății de Urbanism din București, coordonată de lector doctor Andreea Popa.

Studiul a fost realizat în contextul depunerii candidaturii Bucureștiului pentru Capitală Culturală Europeană 2021 și, după cum a mărturisit Andreea Popa pentru AGERPRES, constituie și „o sinteză” a muncii realizate de numeroase organizații nonguvernamentale.

Alte articole

Întreruperi de curent în București și alte nouă județe. Românii vor rămâne fără electricitate până pe 9 mai

Ambasada SUA la București, mesaj crucial în ziua alegerilor prezidențiale: „Vocea oamenilor contează”

În opinia sa, regimul juridic al respectivelor spații nu este o problemă. „Chiar faptul că sunt proprietate privată poate constitui un avantaj. Cred că e vorba mai mult de conștientizare a publicului și proprietarilor că pot avea beneficii pe termen lung și chiar și economice folosind spațiile și pentru activități culturale”, a declarat Popa pentru AGERPRES.

Ea a spus că o mare parte dintre spațiile identificate sunt abandonate sau sunt folosite pentru activități sporadice — locuire informală sau depozitare. „La unele din spații am identificat chiar numere de telefon, proprietari. Ne-au alergat câinii și fiecare spațiu are povestea lui. Noi oferim informații acolo unde putem ajuta”, a adăugat Andreea Popa.

În cadrul studiului, au fost identificate mai multe tipuri de clădiri care ar putea fi transformate prin organizarea de evenimente culturale: clădiri de interes public nefolosite (cinematografe, teatre de vară, restaurante abandonate), foste unități sanitare sau de învățământ din perioada comunistă (spitalul Caritas, fosta Școală generală nr. 80), spații industriale (fosta fabrică de cărămidă, uzina electrică Filaret), clădiri neterminate (Casa Radio) sau spații virane rezultate în urma demolărilor sau neamenajării. Cele 56 de spații ilustrate în expoziție vor face obiectul unor studii de fezabilitate, care să arate în ce măsură pot fi redefinite ca spații culturale.

„Independent de candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru care depunem dosarul în octombrie, ArCuB are o viziune pe termen lung. Acest studiu este numai unul dintr-o serie de proiecte deja comisionate. Vom avea săptămâna aceasta și rezultatele unui studiu despre consumul cultural. Credem că este important să avem cunoștință despre ceea ce ne înconjoară și să găsim soluții pentru aceste spații”, a spus Raluca Ciută, manager de proiecte culturale la ArCuB și membru în echipa de coordonare a proiectului „București 2021”.

Expoziția cu cele 56 de panouri poate fi văzută la Hanul Gabroveni, până la finalul săptămânii, după care va fi deschisă la Facultatea de Arhitectură din Capitală. În noiembrie, expoziția va fi găzduită din nou de Hanul Gabroveni.