Papa Francisc afirmă că NU ESTE MARXIST, ca răspuns la acuzele ce i-au fost aduse

„Ideologia marxistă este greșită. Dar în viața mea am întâlnit mulți marxiști care sunt oameni foarte buni, deci nu am nimic cu ei”, a explicat Suveranul Pontif, într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian La Stampa, citat de Agerpres.

Papa a spus că afirmațiile sale atunci când a condamnat inegalitățile provocate de sistemul economic mondial actual nu au fost o analiză a unui expert, ci se înscriau în doctrina socială a Bisericii Catolice. „Această condamnare nu face din mine un marxist”, a spus el.

Fidel imaginii sale de apărător al săracilor, Francisc a denunțat în noiembrie dictatura „implacabilă” care creează „o cultură a deșeului”, marginalizând populații întregi.

Citeşte şi Mărturisirile PAPEI FRANCISC. Lucruri INEDITE pe care nu le ştiai despre cel mai PUTERNIC om al LUMII CATOLICE

Alte articole

Președintele Argentinei, Javier Milei, vrea să mărească ziua de muncă la 12 ore și să limiteze dreptul la grevă. Argentinienii au ieșit în stradă împotriva proiectului de lege adoptat de Senat

Vrei să vizitezi cele 14 țări prin care trece cea mai lungă autostradă din lume? Ia-ți concediu minimum șase luni, pentru că ai de mers, nu glumă!

Rush Limbaugh, un realizator radio american, conservator (metodist), care se bucură de o mare audiență, a calificat discursul Papei drept unul „pur marxist”. Un membru al „Tea Party”, Jonathon Moseley, a considerat util să precizeze că, în opinia lui, „Iisus a fost un capitalist care a propăvăduit responsabilitatea personală, nu socialistă”. Și un alt comentator al postului conservator Fox, Stuart Varney, de religie anglicană, l-a acuzat pe papă că este un susținător al „neosocialismului”.

Potrivit biografilor săi, Francisc nu are nimic în comun cu marxismul, ba din contră: fără să fi fost niciodată un hiperconservator, el s-a confruntat pe față cu preoți iezuiți de extremă stângă, cu vederi marxiste. Față de teologia eliberării, foarte răspândită în America latină în anii 70, el a propus o „teologie a poporului”, nemarxistă. Familia sa de origine italiană a fost ruinată de criza din 1929, iar el a putut vedea de asemenea pe străzile din Buenos Aires ravagiile liberalismului din Argentina ultimelor decenii.