Suveranul Pontif, care a sosit duminică dimineaţa pe Insula Kyushu, în sud-vestul Japoniei, unde se află Nagasaki, s-a rugat mai întâi, în tăcere, pe o ploaie torenţială, în faţa principalului monument din ”Parcul Păcii”, locul impactului bombei atomice. El a depus o coroană de flori albe, care i-au fost date de către supravieţuitori. El a denunţat ”oroarea de nedescris trăită în carnea lor de victime şi familiile lor” în acest oraş în care o bombă atomică americană, lansată la 9 august 1945, a ucis cu cel puţin 74.000 de oameni.

Papa urma să se ducă duminică seara la Hiroshima, unde a fost lansată, cu trei zile mai înainte, altă bombă nucleară, care a ucis 140.000 de oameni, potrivit news.ro.

Alte Articole

Viktor Orban, imunizat cu vaccinul chinezesc anti-COVID. Ungaria ...

România a donat Republicii Moldova peste 20.000 de doze de vaccin ...

SUA are un nou vaccin anti-Covid: Johnson & Johnson a fost ...

Cele două bombardamente au precipitat capitularea Japoniei la 15 august şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. ”Deţinerea unor arme nucleare şi alte arme de distrugere în masă nu este răspunsul cel mai potrivit” dat aspiraţiei către pace şi stabilitate, a atacat Papa. Însă o respingere clară a teoriei disuasiunii nucleare constituie o ruptură cu trecutul. La ONU, în 1982, Ioan Paul al II-lea a definit disuasiunea nucleară drept un rău necesar, ”în condiţiile actuale”.

Sfântul Scaun a ratificat în 2017 Tratatul Interzicerii Armamentului Nuclear (TIAN). În urmă cu doi, într-un simpozion la Vatican, Francisc a condamnat ”deţinerea” armamentului nuclear şi ”ameninţarea folosirii lor”. Pentru el, relaţiile internaţionale nu pot să se fondeze pe intimidarea  militară. Papa s-a ridicat totodată împotriva oricărei filiere de armament. ”Fabricarea, modernizarea, întreţinerea şi vânzarea de arme tot mai distrugătoare sunt un ultraj continuu care strigă către cer”, a mai spus Suveranul Pontif, potrivit news.ro.

Japonia, dotată cu o Constituţie pacifistă, şi-a dat în 1967 ca principii ”să nu producă, deţină sau introducă pe teritoriul său armament nuclear”. Ţara depinde de umbrela nucleară americană în securitatea sa.

În al doilea discurs la Nagasaki, înainte de slujbă, el a adus un omagiu primilor misionari şi ”martiri” japonezi din secolele al XVI-lea şi XVII-lea, ”o profundă sursă de inspiraţie şi înnoire” pentru  el în tinereţea sa şi a amintit necesitatea garantării libertăţii religioase a tuturora. Aproximativ 440.000 de japonezi sunt catolici, dintr-o populaţie totală de 126 de milioane de locuitori.