Parchetul a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude la referendum

Parchetul General a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie, cele mai multe fiind în judeţe din Oltenia şi Moldova, unde au fost înregistrate prezenţe record, de multe ori de peste sută la sută, scrie gandul.info.

RomaniaTV.net
15 aug. 2012, 18:46
Parchetul a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude la referendum

Dintre cele 528 de dosare penale deschise până acum de Parchet, 17 cauze au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale.

Potrivit documentelor transmise de Parchet, cele mai multe dosare nu privesc votul multiplu, ci infracţiuni legate de falsificarea votului, cum ar fi introducerea de buletine de vot gata ştampilate în urne, mita electorală, împiedicarea liberului exerciţiu al votului.

Parchetul a realizat o centralizare a dosarelor deschise în urma sesizărilor sau autosesizărilor privind fraudele electorale înregistrate la referendumul din 29 iulie. Mare parte din dosare sunt realizate de procurorii Parchetului instanţei supreme, iar câteva cauze sunt investigate de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cele mai multe dosare penale au fost deschise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova – 34 de cauze, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte – 29, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani – 22, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria – 21, Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti – 18, 
Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa – 16, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi – 12, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci – 11, Parchetul de pe lângă Judecătoria Băileşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari – câte 10 dosare, potrivit gandul.info.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Panciu (judeţul Vrancea) au deschis şase dosare. Pe 25 iulie, gândul a publicat un reportaj sub acoperire în care primarul şi viceprimarul din Panciu povesteau cum vor scoate votanţii la vot.

„Planul nostru este aşa: dacă la ora 17 la amiază, la secţia 93 să zicem, nu s-a ieşit decât 40%… acţionăm în forţă. Vedem ce zone nu s-au mişcat. Ne uităm pe strada X cine a venit la vot şi cine nu a venit. Mergem şi îi aducem la vot. Sunt în jur de nouă maşini pe fiecare secţie”, a relatat Iulian Nica, viceprimarul oraşului Panciu şi şef de campanie.

În final, în Panciu, la referendumul din 29 iulie s-a înregistrat o prezenţă de 61%, din 7.926 de votanţi înscrişi pe listele electorale au votat 4.854.

Contactat duminică de gândul, viceprimarul Iulian Nica a declarat că nu ştie nimic despre acţiunea procurorilor. „Nu am fost chemat la Parchet. Nu ştiu nimic despre ancheta lor. Fiecare acţionează după cadrul legal. Mai multe nu pot sa spun”, a declarat viceprimarul Nica.

Tot în judeţul Vrancea, trei procurori DNA au făcut verificări, miercuri, în comuna Suraia, oamenii fiind chestionaţi cu privire la desfăşurarea referendumului, după ce au fost depuse sesizări în acest sens, primarul spunând că are informaţii că localnicii ar fi fost luaţi la audieri chiar de la biserică. În comuna Suraia prezenţa la vot a fost de 64,8%, din 5030 de persoane înscrise pe liste au votat 3264. Edilul din Suraia a declarat că acţiunea procurorilor reprezintă un abuz şi un atentat la libertăţile şi drepturile omului.

„Consider că acţiunea procurorilor DNA, a procurorilor lui Băsescu, este un abuz care are loc la ordinele preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Cred că această acţiune are loc în mod special la Suraia pentru că eu am fost la PDL şi acum avem de-a face cu o răzbunare. Ieri (n.r. – marţi) am fost anchetaţi pentru altă plângere făcută de preşedintele PDL Vrancea, Alin Trăşculescu, şi care s-a dovedit a fi falsă”, a spus primarul Vasile Grosu, citat de Mediafax.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a deschis două dosare. În reportajul publicat de gândul înainte de referendum, un primar din judeţul Bistriţa-Năsăud povestea cum va transporta alegătorii la vot utilizând chiar şi maşina primăriei.

„Mergem seara la oameni, în jurul orei 22. Vedem cine, cum sunt, ce feţe au. În funcţie de cum se prezintă mergem noi după ei. Nu vrem să facem vâlvă. Ideea este să ducem cât mai mulţi. Facem exact cum ne-a învăţat Dragnea. Suntem echilibraţi cu maşini pe secţiile de votare. Avem cam cinci autoturisme ale membrilor de partid. Dacă nu ne ajung, ducem şi cu Loganul de la primărie. E un Logan bun, cu opt locuri. Noi vrem să ducem cât mai multă lume, nu neapărat cum să voteze”, spunea pe 25 iulie primarul Venig Roland, edilul oraşului Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud).

Din informaţiile puse la dispoziţie de procurori reiese că dosarele deschise nu privesc votul mutiplu, infracţiune care în general este comisă de alegători, ci infracţiuni legate de falsificarea votului, precum: introducerea de buletine de vot gata ştampilate în urne, mita electorală, împiedicare liberului exerciţiu al votului, violarea secretului votului. În general, aceste infracţiuni sunt comise de organizatorii referendumului şi mai puţin de către alegători.

Potrivit informării Parchetului General, cele mai multe din dosarele investigate de procurori vizează infracţiunea prevăzută de articolul 52 din Legea 3/2000, care spune următoarele: „Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea unor drepturi.”

De asemenea, o parte din dosare privesc mita electorală prevăzută la articolul 54 al Legii 3/2000. „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, spune legea.

O altă categorie de infracţiune este falsificarea votului prin introducerea mai multor buletine de vot în urmă. „Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani”, prevede articolul 55 din Legea 3/2000.

„Art 53. (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, este o altă infracţiune cuprinsă în dosarele procurorilor.

Nu este prima dată când procurorii anchetează fraude electorale. La alegerile din 2008 sau 2009 au fost trimise în judecată zeci de dosare privind mita electorală sau votul mutiplu. În 2010, 2011 şi 2012 au apărut primele sentinţe. Din relatările presei şi sentinţele emise rezultă că cele mai multe condamnări au fost cu suspendare. Există însă şi un caz în care un bărbat din Mehedinţi a primit o condamnare de patru ani în urma unui dosar în care a fost acuzat de vot multiplu.

Una din cele mai mari pedepse pentru fraude electorale înregistrată în instanţe este de patru ani de închisoare cu executare. Marin Amza din Mehedinţi a fost condamnat în 2010 la patru ani de închisoare cu executare de Judecătoria Motru, pentru vot multiplu la alegerile pentru Parlamentul European din 2009. Această condamnare a fost însă făcută în condiţii speciale. Marin Amza mai avea o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare. Odată survenită condamnarea pentru vot multiplu de un an cu executare, instanţa le-a contopit şi astfel au rezultat cei patru ani cu executare.

În noiembrie 2009, Viorica Pătru din Făgăraş a fost surprinsă în timp ce mituia alegătorii cu 20 de lei. În 2010, Viorica Pătru a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare.

În 2011, Titi Petrea, un pădurar din Vrancea, a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare pentru mită electorală. Pădurarul a fost obligat şi la plata a 1.000 de lei cheltuieli judiciare.

Chiţescu Boboc Adina Elena, funcţionar public la Primăria Răteşti din judeţul Argeş a fost condamnată pe 20 mai la opt luni de închisoare cu suspendare pentru vot multiplu.

Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat, în mai, doi bărbaţi pentru că la alegerile pentru Parlamentul European au votat multiplu. Cei doi au fost condamnaţi la două, respectiv patru luni de închisoare cu suspendare, acestă sentinţă nefiind definitivă.


loading...