Parchetul European îşi începe activitatea la 1 iunie. Probleme pentru instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi

Comisia Europeană a confirmat oficial miercuri că Parchetul European (EPPO), instituție condusă de Laura Codruța Kovesi, îşi începe activitatea la 1 iunie, comisarul pentru justiţie Didier Reynders afirmând că principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile UE de infractori, în interesul comun al cetăţenilor. Într-o analiză a Financial Times, tensiunile din interiorul UE se reflectă și în bugetul „pricăjit” alocat instituției.

26 mai 2021, 16:18
Parchetul European îşi începe activitatea la 1 iunie. Probleme pentru instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi

Parchetul European îşi începe activitatea la 1 iunie. Instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi va fi responsabilă cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal următoarele tipuri de fraudă şi alte infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

frauda în materie de cheltuieli şi venituri;
frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane EUR);
spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului UE.
Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze şi să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracţiune împotriva bugetului UE.

Citeşte şi: Francezii sunt supăraţi pe Laura Codruţa Kovesi. Aceasta susţine engleza ca unică limbă de comunicare la Parchetul European

Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisie, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

„Lansarea Parchetului European va deschide o nouă etapă în istoria integrării europene. Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile UE de infractori, în interesul comun al cetăţenilor noştri. EPPO va monitoriza punerea în aplicare a NextGenerationEU, veghind cu stricteţe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei”, a afirmat Didier Reynders, comisarul pentru justiţie.

„Ne aflăm acum pe ultima sută de metri: suntem pe punctul de a lansa primul organism independent al UE pentru anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care aduc atingere bugetului UE. Începând cu 1 iunie, procurorii europeni, sub conducerea fermă a Laurei Kövesi, vor reprima activităţile infracţionale şi se vor asigura că niciun euro nu este irosit din cauza corupţiei sau a fraudei”, a declarat vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová.

Citeşte şi: Inaugurarea Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi a depus jurământul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Probleme pentru instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi

Publicația Financial Times analizează într-un articol de opinie asumat de boardul editorial apropiata începere a activității Parchetului European, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi, și arată că tensiunile din interiorul UE se reflectă și în bugetul „pricăjit” alocat instituției, relatează agenția RADOR.

„În ce privește securizarea propriilor fonduri, UE face o treabă destul de proastă. După cum ea însăși admite, cam o jumătate de miliard de euro se evaporă în fiecare an. Un nou parchet la nivelul întregului bloc, dedicat luptei cu fraudele cu fonduri UE, este un început binevenit pentru stăvilirea acestui puhoi.

Corupția e o problemă importantă, și nu doar din perspectiva noului Birou al Procurorului Public European (EPPO), care va deveni operațional săptămâna viitoare. E importantă pentru cetățenii țărilor cu corupție sistemică, care sfârșesc prin a plăti cu vârf și îndesat pentru servicii elementare. E importantă pentru toți alegătorii din UE, care vor să știe că impozitele pe care le plătesc nu ajung să fie deturnate spre buzunarele unor politicieni și ale amicilor lor. E importantă, deci, pentru integritatea pieței unice și a întregului proiect european.

EPPO are cu certitudine șefa potrivită în persoana Laurei Codruța Kovesi; întrebarea care se pune mai degrabă este dacă Biroul dispune de atribuțiile și resursele potrivite. Marea diversitate de interese de sub cupola UE face ca tensiunile din jurul noii instituții să fie inevitabile. Din nefericire, unele dintre aceste tensiuni riscă să obstrucționeze EPPO chiar înainte de a-și fi început activitatea.

Gândită cu mult înainte de 2020, necesitatea unui parchet european a fost accentuată de pandemie, cea care a determinat blocul să înființeze un fond de redresare de 800 de miliarde de euro. Sumele mari de bani, eliberate rapid, constituie mediul ideal pentru instalarea corupției. Însă bugetul anual al EPPO de 44,9 milioane de euro pare pricăjit în comparație cu volumul de fonduri delapidate pe care trebuie să-l vâneze. UE ar putea să-i acorde mai mult, dat fiind că e rezonabil să presupui că fondul de redresare îi va fi mărit indirect volumul de muncă.

Kovesi are un istoric de luptă cu corupția larg răspândită, ocupându-se de dosare la nivel înalt în țara ei natală, România, doar pentru a fi dată apoi afară din motive considerate în general a fi de natură politică. În lunile următoare, sub tirurile politice, ea va avea nevoie de toată acea îndârjire. Originea ei este de asemenea importantă, întrucât va neutraliza orice fel de vorbe despre ipocrizia statelor nordice și vestice, venite din partea acelor țări din Europa Centrală și de Est care s-ar putea trezi în colimatorul EPPO. Problemele juridice mari consumatoare de timp cu privire la jurisdicția noii instituții sunt aproape inevitabile. De fapt, acesta e unul dintre motivele pentru care mai multe țări, inclusiv Suedia, au optat să nu participe la noul proiect.

Fapt care le-a dat apă la moară atât Poloniei cât și Ungariei, care au refuzat și ele să se înscrie. Cu toate că asupra ambelor țări planează suspiciuni persistente în privința continuării integrării lor europene, precum și întrebări grave încă fără răspuns referitor la modul în care interpretează ele statul de drept, poziția Ungariei este cea care îngrijorează mai mult.

În 2017 Ungaria a primit fonduri UE de 4 miliarde de euro, adică 3,4% din PIB-ul ei, conform Comisiei Europene. Între timp, percepțiile despre corupția din țară au făcut ca ea să alunece tot mai jos în indicele anual realizat de Transparency International, în care a ajuns acum să zacă pe ultimul loc (împărțit cu încă o țară) în UE.

În total, cinci din cele 27 de state UE au refuzat să participe la EPPO (și Regatul Unit refuzase, înainte de Brexit). Dincolo de obstrucții, mai există și câțiva codași în ce privește asigurarea unei asistențe serioase pentru EPPO, dintre care se evidențiază cel mai bine Slovenia, al cărei premier, Janez Jansa, nu prea are la inimă UE. Țara nu a propus până acum procurori pentru EPPO (statele membre nominalizează procurori proprii care urmează a-și lăsa în cuier haina națională înainte de a intra pe ușa EPPO). Comportamentul Sloveniei e cu atât mai nefericit cu cât din iulie țara urmează a prelua președinția Consiliului UE. Kovesi are dreptate să arate cu degetul țara alpină. E prima dintre numeroasele decizii dificile pe care va fi nevoită să le ia pe parcursul mandatului ei.”


loading...