Parlamentarii propun SCHIMBĂRI în acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Ce BANI ar primi familiile

Membrii Comisiei de Muncă au pe ordinea de zi mai multe proiecte de lege, printre care unele referitoare la concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului.

Prima propunere legislativă care ar trebui dezbătută, marţi, de deputaţi şi care vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, este iniţiată de senatorul liberal Popa Mihaela şi se referă la 

Astfel, potrivit proiectului de lege, începând cu data de 1 ianuarie 2015, persoanele care în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit Legii 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia, opţional, de următoarele drepturi:

• a. concediu pentru creşterea copilului în vârstă până la un an, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară
• b. concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, precum şi de o indemnizaţie lunară.

Alte articole

S-a dat lege, România sărbătoreşte în fiecare an Ziua Naţională a gastronomiei. Când au gurmanzii parte de răsfăţ culinar

Proiectul privind legalizarea canabisului în România a fost respins de Comisia de Sănătate din Cameră

Indemnizaţia lunară prevăzută la lit.a. se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 6,8 ISR.

Indemnizaţia lunară prevăzută la lit.b. se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în utlimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 2,4 ISR.

Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor născuţi, adoptaţi, luaţi în plasament sau încredinţaţi în vederea adopţiei până la 1 ianuarie 2015, se acordă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concendiul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege.

Proiectul a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este şi cameră decizională.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE INTEGRAL

O altă propunere de lege pentru completarea şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, a fost iniţiată de doi deputaţi UDMR – Marko Attila-Gabor, Mate Andras-Levente.

Potrivit proiectului de lege, după împlinirea de către copil a vârstei de un an, respectiv doi ani, bunicul care supraveghează zilnic copilul, beneficiază de o indemnizaţie lunară în cuantunum de 0,5 ISR.

Drepturile băneşti se acordă numai dacă ambii părinţi au un loc de muncă cu normă întreagă şi dacă copilul nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi înscris la grădiniţă, pe bază de cerere.

Persoanele care în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului obţin venituri supuse impozitului, cu excepţia veniturilor din valorificarea de drepturi de proprietate intelectuală, din închirieri de locuinţe, de proiecte europene, care, cumulate, nu depăşesc lunar 1,2 ISR, au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 1 ISR.

Propunerea de lege a fost respinsă de Senat şi trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este şi cameră decizională.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

Un alt proiect de lege, iniţiat de 15 deputaţi şi senatori PSD şi PNL, prevede ca indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 6,8 ISR, pentru primul an, respectiv nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 2,4 ISR, pentru al doilea an

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este şi cameră decizională.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

Patru senatori PSD au iniţiat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Astfel, potrivit propunerii legislative, în cazul în care unul dintre părinţi împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanţă sau convenit de părinţi, celălalt părinte poate cere serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială în circumscripţia căruia se află locuinţa copilului, să monitorizeze relaţiile personale cu copilul pentru o durată de până la şase luni.

Cu ocazia monitorizării, reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială, pot realiza intervievarea părinţilor, a copilului, a persoanelor cuc are copilul relaţionează, precum şi a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

Un alt proiect de lege care se află pe ordinea de zi la comisia de muncă de la Camera Deputaţilor, se referă la plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011.

Potrivit proiectului de lege iniţiat de 32 de deputaţi şi senatori, personalul didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pentru o perioadă de cinci ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:

• în primul an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 5% din valoarea direfenţelor salariale
• în al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 10% din valoarea direfenţelor salariale
• în al treilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea direfenţelor salariale
• în al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea direfenţelor salariale
• în al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 35% din valoarea direfenţelor salariale

Pentru personalul didactic pensionat, care este îndreptăţit să primească diferenţe salariale, plata acestora se face într-o singură tranşă, iar pentru personalul didactic care se pensionează după data intrării în vigoare a prezentei legi,plata diferenţelor salariale se face eşalonat, astfel încât să fie încheiată cel mai târziu la data pensionării.

Pentru personalul didactic care şi-a schimbat locul de muncă în perioada octombrie 2008-13 mai 2011, calculul şi plata diferenţelor salariale se vor face de fiecare unitate de învăţământ la care a fost încadrat şi salarizat în această perioadă.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat şi trimisă pentru raport suplimentar la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este şi cameră decizională.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE