Parlamentarii din Cipru au respins proiectul de lege privind impozitarea bancară cu zero voturi pentru, 36 împotrivă şi 19 abțineri. „Proiectul a fost respins”, a declarat preşedintele Parlamentului de la Nicosia, Yiannakis Omiru.

Miile de manifestanţi adunaţi în faţa sediului Parlamentului şi-au exprimat satisfacţia pentru acest vot.

Alte Articole

Preşedintele Ucrainei îl convoacă pe Vladimir Putin la o întâlnire ...

Corespondentul România Tv în Italia, victima unui atac mafiot: ...

Preşedintele Curţii Constituţionale e păzit de stat. Domnica ...

Principalul partid de guvernământ, Mişcarea Democrată, anunţase că se va abţine de la vot. Mişcarea Democrată controlează 20 din cele 56 de locuri din Parlament şi guvernează împreună cu Partidul Democrat, care are 8 locuri. Celelalte partide mari, Partidul Comunist şi Partidul Verde, se opun opun taxei.

Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, a declarat, marţi, că există un plan de rezervă pentru situaţia respingerii taxei. „Avem un plan B”, a spus el.

Banca Centrală Europeană a luat act de votul negativ al Parlamentului cipriot, reiterând că va furniza necesarul de lichidităţi sistemului bancar cipriot. „BCE a luat act de hotărârea Parlamentului cipriot şi este în contact cu partenerii din cadrul Troicii. BCE reafirmă angajamentul de a furniza necesarul de lichidităţi conform reglementărilor existente”, scrie instituţia.

Ministrul cipriot de finanţe, Michael Sarris, a demisionat marţi seară, cu puţin timp înaintea dezbaterii furtunoase în parlamentul de la Nicosia asupra legislaţiei referitoare la impozitarea depozitelor bancare.

Măsurile cerute Nicosiei de zona euro în schimbul unui ajutor financiar în valoare de 10 miliarde de euro au provocat deja ample proteste în rândul ciprioţilor. După anunţarea impozitării depozitelor bancare, mulţi cetăţeni au încercat să scoată cât mai mulţi bani de la ATM-uri, în timp ce singurele bănci care aveau program sâmbătă au decis să suspende orice tranzacţie.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogrup), a reafirmat marţi că, din cauza mărimii sectorului bancar din Cipru şi a necesităţilor de recapitalizare, era inevitabil să fie cerut ajutorul celor care au depozite.

Analiştii susţin că fără ajutorul internaţional, Ciprul nu va reuşi să evite intrarea în incapacitate de plată. Această evoluţie ar fi subminat promisiunea că ştergerea datoriilor Greciei de anul trecut a fost un eveniment excepţional, dar decizia fără precedent care afectează depozitele bancare din Cipru adaugă o nouă dimensiune radicală crizei.

Principalele bănci cipriote, prezente şi pe piaţa din România, au înregistrat pierderi masive din cauza expunerii la Grecia.

Ţările din zona euro au convenit, sâmbătă, asupra unui pachet de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro pentru Cipru, însă fondurile sunt condiţionate de introducerea unei taxe pe depozitele bancare, prin care guvernul de la Nicosia să obţină circa 5,8 miliarde de euro.

Creditorii externi au avansat o taxă de 6,7% pentru conturile cu mai puţin de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele care depăşesc acest nivel, informează Mediafax.