Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi ”pentru”, 57 voturi ”împotrivă” şi 42 de abţineri.

Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).

Alte Articole

O recunoașteți? Este fiica unui primar din Iași și face furori ...

Când se va putea circula în SUA fără viză. Premieră pentru ...

Olena Zelenska, cea mai mare susținătoare a soțului pentru ...

PE „subliniază necesitatea de a analiza posibilităţile actuale şi potenţiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene” şi „invită Consiliul UE să ia măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto”.

Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”, se arată în comunicatul de presă al Parlamentului European.

Citește și: România, gata de aderarea la Schengen. Parlamentul European dă de pământ cu Austria: „O atitudine foarte ridicolă!”

Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite, mai precizează sursa citată.

„Faptul că România şi Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulaţie reprezintă o povară pentru întreprinderile şi populaţia din cele două ţări din punct de vedere social şi economic, potrivit Parlamentului. Cetăţenii Bulgariei şi României sunt discriminaţi, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu omologii lor din spaţiul Schengen. Deputaţii notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii şi bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutăţeşte şi condiţiile de muncă pentru şoferii de camioane”, mai arată sursa citată.

Citește și: Klaus Iohannis le dă peste nas austriecilor: ”România a arătat că îndeplineşte pe deplin criteriile pentru integrarea în Spaţiul Schengen”

În plus faţă de prejudiciul cauzat pieţei unice a UE prin obstrucţionarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre europene, textul menţionează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.

„Sănătatea şoferilor, a agenţilor vamali şi a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creşterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care aşteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an”, potrivit eurodeputaţilor.

Rezoluţia adoptată miercuri de către PE solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative şi nejustificate” adoptate în privinţa aderării celor două ţări la spaţiul Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

Eurodeputaţii subliniază că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernanţă în ţările din afara UE”.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).

Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.