O majoritate de 256 de deputați, dintr-un minim necesar de 226, au votat în favoarea acestui proiect de lege, calificat de o parte de deputați drept 'antiucrainean' și 'pro-Putin', în cadrul unei sesiuni agitate, acompaniată de proteste ale dreptei în fața parlamentului.
Mai multe sute de militanți ai partidului naționalist Svoboda au manifestat în fața sediul legislativului împotriva acestei reforme, în timp ce mișcarea de extrema dreaptă Pravâi Sektor (Sectorul de Dreapta) a declarat că a blocat circulația pe strada din fața forului legislativ.
CRIZA DIN UCRAINA: Merkel, Putin şi Hollande au discutat telefonic
Accesul la tribună, unde se află de regulă președintele parlamentului, fusese blocat de parlamentari ai Partidului Radical, care face parte din coaliția proprezidențială, dar care refuză să susțină acest proiect, pe care îl consideră 'pro-Putin', potrivit site-ului oficial al acestei formațiuni.
Partidul Samopomoșci, de asemenea componentă a coaliției care îl sprijină pe președintele Petro Poroșenko, s-a pronunțat la rândul ei împotriva acestei reforme, cerute de aliații occidentali ai Kievului, care văd în aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6.800 de morți în cele 16 luni de violențe.
Petro Poroșenko s-a întâlnit în weekend cu deputați făcând parte din coaliția de guvernământ, dar care se opun acestei reforme pentru a-i determina să se răzgândească.
Criza din Ucraina: Armata şi separatiştii vor încetarea ostilităţilor pe 1 septembrie
Acest proiect se află în centrul unor dezbateri aprinse în Ucraina, unde mulți întrevăd în el o tentativă de a legaliza de facto controlul rebelilor asupra unei părți a estului industrial al țării.
Proiectul de reformă acordă mai multe competențe consiliilor aleșilor regionali și locali, în special celor situate în zona aflată în prezent sub controlul rebelilor. Acest proiect de lege autorizează în special organizarea unei 'poliții populare'.
Dar contrar așteptărilor separatiștilor, acesta nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată și numai timp de trei ani.
Adoptată înainte de sfârșitul anului 2015, reforma constituțională ce include o 'descentralizare' pentru estul separatist este prevăzută de acordurile de pace de la Minsk 2, încheiate în februarie între președintele Petro Poroșenko și omologii săi rus, Vladimir Putin, și francez, Francois Hollande, și cancelarul german Angela Merkel.
facebook
twitter
