Partidele maghiare refuză să dea jos steagul secuiesc de pe sedii. Poliţia va da amenzi

Reprezentanţii PCM, CNMT şi PPMT din Mureş au anunţat că refuză să demonteze de pe sedii steagul Ţinutului Secuiesc, după ce Poliţia Locală din Târgu Mureş a trimis adrese prin care avertiza partidele că riscă amenzi între 30.000 şi 50.000 de lei, fiind considerat "steag de reclamă".

31 oct. 2013, 16:24
Partidele maghiare refuză să dea jos steagul secuiesc de pe sedii. Poliţia va da amenzi

Poliţia Locală din Târgu Mureş a transmis, miercuri şi joi, adrese către formaţiunile politice din municipiu în care le cere să se conformeze prevederilor Legii 75/1994, care arată că „drapelul României se arborează în mod permanent la sediul partidelor politice”, precum şi Legii 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate, care arată că „durata de menţinere a steagurilor publicitare va fi de maximum 30 de zile calendaristice, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu încă o perioadă de 30 de zile”.

„În consecinţă, vă somăm ca în termen de 48 de ore de la data primirii prezentei, să procedaţi la demontarea acestora (exemplu – steagul Ţinutului Secuiesc)”, se arată în adresa remisă de Biroul Disciplină în construcţii şi afişaj stradal al Poliţiei Locale din Târgu Mureş, care adaugă că, în cazul în care steagurile sunt arborate fără autorizaţie sau în afara termenului autorizat, sancţiunea prevăzută de ultima lege amintită este cuprinsă între 30.000-50.000 de lei.

Atât reprezentanţii Partidului Civic Maghiar (PCM), cât şi cei ai Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au reclamat, joi, în conferinţe de presă, adresa remisă de Poliţia Locală Târgu Mureş, arătând că nu sunt dispuşi să demonteze steagul Ţinutului Secuiesc de pe sedii.

Astfel, preşedintele PCM, Biro Zsolt, a arătat că în adresa Poliţiei Locale „se vorbeşte de un steag de reclamă”, cu referire explicită la steagul Ţinutului Secuiesc, dar că acesta este „un simbol tradiţional, al unei regiuni istorice a României”, al unei comunităţi, şi nu intenţionează să îl dea jos.

Biro a arătat că, dacă adresa respectivă ar fi făcut referire la steagul partidului său, s-ar putea discuta, dacă e sau nu „steag de reclamă”, dar, dacă Poliţia Locală din Târgu Mureş consideră că steagul Ţinutului Secuiesc nu e un steag al unei comunităţi, atunci el nu ştie de ce reprezentanţii acesteia mai primesc salariu din taxele pe veniturile târgumureşenilor.

„Steagul Ţinutului Secuiesc, după părerea Poliţiei Locale, e steag de reclamă. Precizăm că e un steag al comunităţii, e dreptul nostru, avem drepturi garantate de lege, care trebuie respectate. (…) Este foarte clar că este un simbol tradiţional, al unei regiuni istorice a României. Ţinutul Secuiesc face parte din România. Şi eu chiar îi rog pe domnul primar sau pe domnul prim-ministru să arboreze în propriul birou sau în sala de şedinţe acest steag al Ţinutului Secuiesc. Alături de steagul României, de tricolor, trebuie arborat şi acest steag. Rămâne să decidă justiţia, dacă o să ajungem până acolo. Noi nu suntem dispuşi să scoatem acest steag”, a spus Biro.

Reprezentanţii CNMT şi PPMT din Mureş au convocat la rândul lor o conferinţă de presă, în cadrul căreia au demontat steagurile celor două formaţiuni de pe sediu, arătând că refuză să facă acelaşi gest cu stegul Ţinutului Secuiesc, care „simbolizează unitatea maghiarilor din Ardeal”.

Preşedintele CNMT Mureş, Cseh Gabor, a declarat că articolul 6 din Constituţia României garantează păstrarea identităţii naţionale, iar steagul Ţinutului Secuiesc este simbolul identităţii tuturor maghiarilor din Ardeal, drept pentru care nu va fi înlăturat.