Partidul german de extremă dreaptă AfD, majoritar în Parlament, cere ieşirea din UE, revenirea la marca germană şi ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei

„Considerăm necesară ieşirea Germaniei din UE şi crearea unei noi Comunităţi Europene”, referire la blocul comunitar existent până în 1993, când Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE) şi puterile Bruxellesului au fost de atunci sporite, se arată în programul publicat de mai multe mass-media germane. Programul AfD critică astfel „transformare treptată” a UE într-un stat central despre care afirmă că nu a primit niciodată legitimitate democratică.

Documentul acestui partid conservator şi suveranist include secţiuni în care sunt reafirmate cererile formaţiunii de reducere a migraţiei şi restrângere a dreptului de azil, altele în care respinge reformele energetice şi politicile împotriva schimbărilor climatice, precum şi un capitol în care deplânge o demonizare a „bărbatului alb” într-o societate progresistă.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) cere anularea sancţiunilor care au fost impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei, argumentând că este în interesul economiei germane să fie reluate importurile de gaz rusesc. Cât despre Ucraina, AfD se declară împotriva aderării acestei ţări la NATO şi UE. Tot la capitolul politică externă, AfD pledează pentru reformarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sau pentru retragerea Germaniei din această organizaţie, estimând că organizaţiile multilaterale, precum aceasta sau ONU, tind să se transforme în guverne supranaţionale lipsite de legitimitate democratică.

Acest program mai trebuie aprobat la congresul partidului din ianuarie, înainte de alegerile federale anticipate convocate pentru 23 februarie, după ce coaliţia de guvernare condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto.

Alte articole

Lumea stă cu ochii pe alegerile parlamentare din Germania. Cum se explică popularitatea de care se bucură AfD, partidul de extremă dreaptă?

Un număr fabulos de mare de tineri consideră că dictatura ar fi bună pentru România. Aceștia consideră că „democrația nu li se potrivește”

Citeşte şi: Italia renunță la examenele de admitere la Medicină. Motivul pentru care s-a luat decizia

Toamna aceasta, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al fostului ministru de finanţe Christian Lindner şi Verzii conduşi de Robert Habeck şi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record.

De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia acum destrămată a lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare.

Citeşte şi: Maia Sandu, mesaj pentru români înainte de alegerile parlamentare: „Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”