Păsările ne pot uimi prin capacitatea lor de a se adapta la mediul înconjurător. Astfel, că, în zone urbane aglomerate, precum Capitala, putem găsi specii cu care nu eram obişnuiţi decât la munte, în sălbăticie, sau pe litoralul Mării Negre.

„Păsările îşi caută surse de hrană, se stabilesc oriunde găsesc. Aşa că e normal să fie măcăleandrii, să fie pescăruşi, raţe mari, ba chiar au ajuns şi cormoranii. Cel puţin eu am numărat anul trecut opt exemplare în parcul IOR. Cormoranii mănâncă peşte, aşadar e clar că în lacul din IOR a băgat cineva peşte, altfel nu i-am fi văzut”, explică pentru ROMÂNIATV.NET Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare în cadrul Societăţii Ornitologice Române (SOR).

Alte Articole

România începe operaţionalizare Centrului CYBER al Uniunii ...

Vorbitul poate răspândi Covid la fel de mult ca tusea. Explicaţiile ...

Bill Gates investeşte în tehnologii curate o sumă colosală. ...

Măcăleandru

Pescăruş

Cormoran

„Delta Bucureştiului, Balta Văcăreşti, este un mic paradis pentru păsări. Apoi, raţele, pescăruşii şi lişiţele, iarna pleacă de pe Dâmboviţa şi merg pe lacurile din Capitală (Herăstrău, IOR). Acolo găsesc mai multe surse de hrană şi oamenii le deranjează mai puţin. Până şi la Muzeul Satului am observat un stârc de noapte, pe lacul acela mic, pentru că găseşte broaşte şi peşti, deci are hrană. În aceste condiţii, nu cred că vorbim despre specii inedite, doar despre specii care se adaptează la mediul urban, şi sunt foarte multe care au această abilitate”, mai spune reprezentantul SOR.

Stârc de noapte

Deşi la Casa Presei Libere din Bucureşti au fost raportate, de câteva ori, prezenţele unor şoimi, specialişii spun că, cel mai probabil este vorba de Falco tinnunculus, adică de vânturei roşii, o specie mai mică de şoim.

Vânturelul roşu

„Aceştia sunt şoimii cu cea mai largă răspândire din Europa. Şi este posibil să fie aceştia, pentru că vântureii au obiceiul să cuibărească şi pe blocuri, sunt adaptaţi la mediul urban. La Casa Presei sunt de obicei alte păsări şi alte probleme. Mai mulţi colegi de acolo ne-au semnalat că au găsit păsări mici, paseriforme, moarte. Cauza sunt geamurile mari care reflectă lumina şi de care se izbesc păsările în migraţie. Şi există o soluţie simplă, lipirea pe geam a unor siluete de păsări răpitoare. Paseriformele se sperie şi ocolesc geamurile. La oră actuală, din tot ce ştim noi, în Bucuresti nu există o populaţie de şoimi. Dar este posibil să fie exemplare de vânturei în mai multe locaţii„, a explicat Ovidiu Bufnilă pentru ROMÂNIATV.NET.

În mod uimitor pentru unii oameni, celebrul guguştiuc – Streptopelia decaocto, prezent peste tot în ţară şi Bucureşti, este una dintre speciile recent sosite în România. 

„Pasărea este originară din Asia şi a ajuns să îşi extindă arealul extrem de puternic şi în Europa. În România a intrat în jurul anilor 1950, iar mai nou a ajuns până în Statele Unite ale Americii. Se adaptează extrem de repede la mediul urban, mănâncă şi din gunoaie, aşadar nu are mari probleme. În schimb, este o specie extrem extrem de prolifică. În cadrul unor monitorizări din SUA a fost dovedit că guguştiucii pot scoate şi nouăm rânduri de pui pe an”, spune Ovidiu Bufnilă.

Guguştiucul

„Pietrarul răsăritean – Oenanthe isabellina – este o altă specie nouă pentru România, poate fi întâlnită în stepele din Dobrogea. O altă noutate este presura cu cap negru – Emberiza melanocephala. Nu cuibăreşte în Bucuresti, ci în jurul oraşului, dar este o specie foarte rară. Şi fazanul este o specie introdusă în Europa, el este o specie care provine din Asia”, mai arată reprezentantul Societăţii Ornitologice Române.

Pietrarul răsăritean

Presura cu cap negru