Paşte ortodox 2026. Pe ce dată va cădea cea mai importantă sărbătoare a creştinilor în acest an

Paşte ortodox 2026. Sărbătoarea Învierii Domnului va fi celebrată în acest an în luna aprilie, însă nu în aceeași zi pentru toate confesiunile creștine. În timp ce biserica romano-catolică va celebra praznicul pe 5 aprilie, credincioșii ortodocși vor marca sărbătoarea principală a anului liturgic pe 12 aprilie. Diferența dintre cele două date se datorează faptului că fiecare biserică folosește reguli și calendare diferite pentru a stabili ziua evenimentului.

Paștele este considerată cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, celebrând învierea lui Iisus Hristos după răstignirea Sa, conform Noului Testament. Pentru credincioși, această zi simbolizează victoria vieții asupra morții și speranța mântuirii.

Paștele catolic celebrat pe 5 aprilie 2026
Potrivit tradiției catolice, Paștele din 2026 va fi celebrat duminică, 5 aprilie. Data este stabilită conform calendarului gregorian, utilizat de biserica romano-catolică, care a adoptat reforma calendaristică din 1582. Conform regulilor de calcul, praznicul Învierii este în prima duminică după prima Lună Plină care urmează echinocțiului de primăvară.

Această sărbătoare marchează punctul culminant al Săptămânii Mari, ce include Floriile, Joia și Vinerea Mare, culminând cu celebrarea Învierii lui Iisus Hristos.

Paștele ortodox este pe 12 aprilie 2026
Pentru biserica ortodoxă, Paștele din 2026 va fi duminică, 12 aprilie, o săptămână mai târziu decât în ritul catolic. Aceasta se datorează faptului că ortodocșii folosesc calendarul iulian – sau un calcul bazat pe acesta – pentru determinarea datei Paștelui.

Calendar ortodox 2026. Sărbătorile cu cruce roșie, perioadele de post și weekendurile în care se pot face nunți

În România, Paștele ortodox este zi națională nelucrătoare, iar obiceiurile străvechi de Paște sunt puternic înrădăcinate în cultura populară. Paștele ortodox este precedat de Postul Mare și de Duminica Floriilor, iar imediat după sărbătoare, Lunea Paștelui (13 aprilie) este de asemenea considerată zi liberă oficială.

Sărbătoarea de Florii 2026
Duminica Floriilor este o sărbătoare creștină cu dată variabilă, fiind celebrată în mod tradițional în ultima duminică dinaintea Paștelui. Aceasta marchează, în calendarul liturgic, Intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, moment care deschide Săptămâna Mare și prefigurează evenimentele Patimilor.

În anul 2026, credincioșii ortodocși vor celebra Floriile în duminica de 5 aprilie, în timp ce romano-catolicii vor marca această sărbătoare în duminica din 29 martie, cu o săptămână mai devreme. Diferența de calendar reflectă, ca și în cazul Paștelui, modul distinct de calcul al sărbătorilor pascale în cele două tradiții creștine.

Sărbătoarea Paștelui aduce, în fiecare an, nu numai un moment de reflecție religioasă, ci și o perioadă de repaus legal pentru angajați. Conform legislației muncii din România, Paștele este însoțit de zile libere legale, acordate tuturor salariaților, indiferent dacă lucrează în sectorul public sau privat.

Potrivit Codului muncii, Vinerea Mare, prima zi de Paște (duminica) și a doua zi de Paște (lunea) sunt considerate zile nelucrătoare. Dintre acestea, pentru majoritatea angajaților cu program standard de lucru, ziua liberă cu impact direct este Lunea Paștelui, duminica fiind, în mod obișnuit, zi de repaus săptămânal. În cazul salariaților care au program de lucru în ture sau în zilele de weekend, prevederile legale se aplică în funcție de specificul activității.

Există însă domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă nici în zilele de sărbătoare legală. Este vorba despre sectoare precum sănătatea, ordinea publică, transporturile sau unitățile de alimentație publică. În aceste situații, angajatorii sunt obligați să acorde compensații, fie sub formă de timp liber corespunzător, fie printr-un spor salarial, conform contractelor colective sau individuale de muncă.

Paşte ortodox 2026. Cum se calculează data sărbătorii Paștelui

Stabilirea datei la care este celebrat Paștele creștin se bazează pe observarea a două fenomene astronomice esențiale. Primul are o dată fixă și este legat de mișcarea aparentă a Soarelui pe bolta cerească: echinocțiul de primăvară, care are loc în mod convențional la 21 martie. Al doilea fenomen are o dată variabilă și este determinat de mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului, respectiv prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară, cunoscută sub denumirea de Lună plină pascală.

Pentru stabilirea datei exacte a Paștelui sunt luate în considerare atât ciclurile solare, cât și cele lunare, raportate la un interval de 19 ani, perioadă care stă la baza așa-numitului ciclu pascal. Această formulă, consacrată încă din Antichitate, explică de ce sărbătoarea Paștelui nu are o dată fixă în calendar și poate varia de la un an la altul.

Astfel, dacă Luna plină se produce înainte de echinocțiul de primăvară, aceasta nu este considerată pascală, fiind necesară așteptarea următoarei Luni Pline, care survine, în mod obișnuit, la aproximativ 29 de zile distanță. De asemenea, Paștele este sărbătorit întotdeauna într-o zi de duminică: dacă Luna Plină pascală cade într-o zi de luni sau într-o altă zi a săptămânii, sărbătoarea va fi celebrată în duminica imediat următoare.

Prin excepție, atunci când Luna plină coincide chiar cu data echinocțiului, 21 martie, și aceasta este o zi de sâmbătă, Paștele poate fi sărbătorit chiar a doua zi, duminică, 22 martie, reprezentând cea mai timpurie dată posibilă pentru celebrarea Paștelui în calendarul creștin.

Ce zile libere sunt în 2026: 

1 ianuarie, joi – Anul Nou cade într-o zi de mijloc de săptămână, ceea ce oferă ocazia unui mini-concediu,

iar 2 ianuarie, vineri – a doua zi de Anul Nou, completează perfect un weekend prelungit de patru zile.

6 ianuarie, marți – Boboteaza și

7 ianuarie, miercuri – Sfântul Ioan Botezătorul vin ca oportunități excelente pentru a combina zilele libere cu week-endul.

24 ianuarie, sâmbătă – Ziua Unirii Principatelor Române cade în weekend, ceea ce înseamnă că angajații pierd această zi liberă, fiind valabilă doar pentru cei care lucrează în zilele de sâmbătă.

Primăvara aduce sărbători religioase importante, în special Paștele ortodox.

10 aprilie, vineri – Vinerea Mare poate fi considerată liberă în anumite unități,

dar cea mai relevantă este 12 aprilie, duminică – prima zi de Paște, care pică în weekend și, din păcate, nu oferă zi liberă suplimentară pentru majoritatea angajaților.

Totuși, 13 aprilie, luni – a doua zi de Paște oferă o zi liberă oficială, ideală pentru un mini-concediu sau pentru a extinde relaxarea de weekend.

O altă perioadă interesantă este cea din jurul zilei de 1 mai. 1 mai, vineri – Ziua Muncii pică într-o zi de vineri, creând un weekend prelungit foarte convenabil.

Sărbătorile de Rusalii se desfășoară astfel:

31 mai, duminică – prima zi de Rusalii se pierde pentru majoritatea angajaților,

dar 1 iunie, luni – a doua zi de Rusalii / Ziua Copilului oferă o zi liberă suplimentară, perfectă pentru a petrece timp cu familia sau pentru o scurtă vacanță.

Vara și toamna aduc alte sărbători.

15 august, sâmbătă – Adormirea Maicii Domnului este pierdută pentru majoritatea angajaților, căzând în weekend.

Zile libere iarna

În schimb, 30 noiembrie, luni – Sfântul Andrei cade într-o zi de luni, oferind un început de săptămână liber.

Iarna, perioada sărbătorilor de Crăciun și a Zilei Naționale, oferă ocazii excelente de odihnă.

1 decembrie, marți – Ziua Națională a României poate fi combinată cu ziua de luni pentru a obține un mini-concediu prelungit.

25 decembrie, vineri – Crăciunul creează un weekend prelungit perfect, în timp ce 26 decembrie, sâmbătă – a doua zi de Crăciun este pierdută pentru cei care nu lucrează în weekend.

Angajații din unități în care munca nu poate fi întreruptă, precum unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, primesc compensații fie prin plată dublă, fie prin timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.