Pateul vegetal, un real pericol pentru organism. Motivele pentru care nu ar trebui să îl consumi

În posturi, românii optează destul de des pentru pateul vegetal regăsit pe rafturile din supermarketuri. Cu toate că mulți îl văd ca o oprțiune practică, specialiștii atrag atenția asupra faptului că realitatea este mult mai complexă. În ciuda etichetelor atrăgătoare, acest produs poate ascunde ingrediente care, consumate des, pot avea efecte mai puțin benefice asupra organismului.

Majoritatea pateurilor vegetale de pe rafturi sunt produse ultra-procesate. Pentru a obține textura uniformă și gustul intens, producătorii folosesc uleiuri rafinate, cum ar fi cel de palmier sau de floarea-soarelui industrializat. Aceste grăsimi sunt mai greu de metabolizat și pot favoriza procese inflamatorii atunci când sunt consumate în exces.

Citește și: Băuturile vegetale, la modă, dar sunt într-adevăr o opțiune bună? Ce trebuie să știi

În compoziția acestor pateuri se regăsesc și numeroși aditivi: emulgatori, agenți de îngroșare, coloranți și conservanți. Aceștia au rolul de a stabiliza produsul, de a-i prelungi termenul de valabilitate și de a recrea textura specifică unui pate tradițional. Totuși, unele dintre aceste substanțe pot irita tractul digestiv sau pot suprasolicita ficatul, organul responsabil de procesarea lor.

Alte articole

S-a prăbuşit consumul în România! Vânzările din retail, mai mici cu 6,5%, ar putea urma concedieri în domeniul cel mai activ pe angajări

Românii încep să strângă cureaua și să fie mai atenți la cheltuieli. Cele mai mici economii, la mâncare, băutură şi ţigări

Un ingredient regăsit des este monoglutamatul de sodiu (MSG), folosit pentru intensificarea gustului. La anumite persoane, acesta poate provoca reacții precum dureri de cap, senzație de oboseală sau creșterea apetitului, ceea ce favorizează consumul excesiv.

Efectele pateului vegetal asupra sănătății

Pateurile vegetale conțin uneori soia procesată, amidon modificat și condimente sintetice. Acestea pot provoca balonare și disconfort abdominal din cauza procesării excesive a ingredientelor, crampe sau digestie lentă, mai ales la persoanele cu sensibilitate digestivă și reflux gastric sau arsuri, amplificate de intensificatorii de aromă și de condimente artificiale.

Consumul regulat al acestor produse ultra-procesate poate influența și metabolismul glucozei. Aportul ridicat de amidon rafinat poate duce la oscilații ale glicemiei, ceea ce, pe termen lung, poate crește riscul apariției diabetului de tip 2. Pe lângă acestea, anumite sortimente conțin grăsimi trans sau grăsimi parțial hidrogenate, asociate cu creșterea colesterolului, predispoziția către hipertensiune și risc cardiovascular crescut.

Ficatul, responsabil de filtrarea și metabolizarea tuturor acestor aditivi și grăsimi, poate fi suprasolicitat. Astfel, un consum exagerat, pe termen lung, poate duce la acumularea de grăsime în ficat, favorizând steatoza hepatică.

Citește și: Noi reguli pentru alimentele de la raft. Produsele vegetale nu vor mai putea fi denumite „cârnați, „șnițel” sau „burger”