Patriarhia Română nu vrea ELIMINAREA Religiei din programa şcolară

Biserica română spune că predarea religiei în şcoli respectă toate prevederile CEDO.

Într-o decizie CEDO din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învăţământ sau educaţie informaţii sau cunoştinţe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară.

De asemenea, CEDO nu a considerat o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie, constatând faptul că, „în Europa, învăţământul religios este profund legat de învăţământul secular”, a precizat sursa citată.

Din 46 de ţări ale Europei, doar în trei state religia nu este predată în şcolile publice, respectiv Franţa, Albania şi Macedonia, în timp ce ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opţională, conform celor reţinute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”, citată de Patriarhie.

Alte articole

Se dau bani pentru elevi. Cine poate primi 300 de lei de la stat, bani pentru mâncare, cazare și transport

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

Patriarhia Română a precizat că cele două condiţii „sunt pe deplin respectate în România”, fiind prevăzute în Constituţie şi în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, care prevede, la articolul 18, că „religia are caracter obligatoriu în oferta curriculară a şcolii, dar opţiunea pentru frecventarea acestei discipline aparţine elevului major, respectiv părinţilor sau tutorilor legali instituiţi pentru elevii minori”.

Totodată, Patriarhia arată că România, prin tradiţia şi istoria ei europeană, se numără printre statele care asigură libertatea învăţământului religios, datorită contribuţiei educaţiei religioase la formarea şi educarea tinerei generaţii în spiritul valorilor autentice.

„În acest sens, cercetarea naţională realizată în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei arată că pentru 85 la sută dintre tinerii din România credinţa religioasă constituie o valoare fundamentală, cu o importanţă decisivă în viaţa proprie. Atât legislaţia română, cât şi practica europeană sunt în favoarea menţinerii orei de religie în şcolile publice”, se mai arată în comunicatul citat.

Patriarhia Română a făcut aceste precizări după ce presa a relatat că preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, a spus că” înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conştiinţei”.

„Înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie – adica de către stat – încalcă dreptul la libertatea conştiinţei, dreptul părinţilor sau al tutorelui legal de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copilului. Nicio persoana din România nu este obligată să răspundă la o întrebare cu privire la apartenenţa sa la un cult. Legea protecţiei datelor personale interzice acest lucru. Deci, la înscrierea copilului în anul şcolar, părintele nu are obligaţia să răspundă la întrebarea funcţionarului şcolar privitor la apartenenţa religioasă”, a spus Asztalos.

Preşedintele CNCD a mai spus că, dacă s-ar recunoaşte faptul că religia poate fi doar facultativă, atunci profesorii de religie nu ar putea fi angajaţi permanent în şcoli, ci doar prin contracte temporare, pe an şcolar, scrie Mediafax.

În replică, Patriarhia Română a spus că a luat act cu uimire de afirmaţiile publice ale preşedintelui CNCD, apreciind că acesta „dezinformează prin omisiune” în ceea ce priveşte înscrierea elevilor la ora de religie.

„Este surprinzător faptul că domnia sa, în calitate de preşedinte al unei instituţii publice din România, nu cunoaşte prevederile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la ora de religie în şcolile publice. Astfel, potrivit articolului 29 din Constituţia României, libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. De asemenea, statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”, arată Patriarhia în comunicatul citat.