Biroul permanent al Senatului a decis luni să trimită solicitarea patriarhului BOR către Comisia de învăţământ a acestei Camere.

‘Iniţiativa unui domn deputat (Remus Cernea – n.r.) solicită scoaterea din programă a obligativităţii orelor de religie. Am primit din partea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române o solicitare ca să se respingă, cu argumente din partea Patriarhiei. Solicitarea a fost trimisă către Comisia de învăţământ. Acest proiect de lege a obţinut un vot negativ, în totalitate, în Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor, dar a fost adoptată tacit‘, a declarat vicepreşedintele Senatului, Cristian Dumitrescu, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent, scrie Agerpres.

Alte Articole

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Potrivit solicitării patriarhului BOR, propunerea aparţine lui Remus Cernea ‘cunoscut pentru atitudinea adversă faţă de religie, precum şi pentru acţiunile sale împotriva valorilor tradiţionale şi a prezenţei religiei în spaţiul public’.

‘Această propunere vizează scoaterea disciplinei Religie din trunchiul comun şi descurajarea participării elevilor la orele de Religie, contrar prevederilor constituţionale şi legale în vigoare. (…) Religia este disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Potrivit legislaţiei în vigoare, este obligatorie prezenţa Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de Religie’, se arată în solicitarea patriarhului Daniel.

Conform site-ului cdep.ro, propunerea legislativă pentru modificarea art.18 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, iniţiată de deputatul Remus Cernea, a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor pe 19 noiembrie 2014, dată când a şi fost înaintată Senatului.

Potrivit formei aprobate de Cameră, planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional ‘includ ‘Etica şi cultura civică’ drept disciplină şcolară,
parte a trunchiului comun’.

‘Programa disciplinei ‘Etică şi cultură civică’ va consta, în principal, în prezentarea celor mai importante doctrine şi a valorilor morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică ori religioasă ale umanităţii, dar şi a unor elemente de cultură civică, conform puterii de înţelegere a elevilor specifice fiecărei perioade de şcolarizare. (…) Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se oferă posibilitatea de a participa la ora de religie, ca disciplină facultativă, conform confesiunii proprii, la solicitarea scrisă a părinţilor sau tutorelui legal instituit, ori a acelora dintre elevi care au împlinit vârsta de 16 ani, în conformitate cu prevederile care le garantează
minorilor libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului’, mai prevede, printre altele, varianta adoptată tacit de Camera Deputaţilor.